Decada pierduta a presei

==========

Amintim numai o parte dintre titlurile despre starea mass-media astazi:

C.T.Popescu si o parte din echipa Adevarul demisioneaza

C.T. Popescu: Hrebenciuc distruge "Adevarul"

Publicitatea din BANI PUBLICI, sursa de manipulare 

Ziarul "National" devine "7 plus" pe fondul datoriilor imense

Dupa alegeri, televiziunile critica altfel 

COM cere demisia de onoare a conducerilor SRR si SRTV 

150 de oameni au iesit in strada pentru Evenimentul Zilei
==========

Studiu de caz: Mass-media in Grecia

De la simpla reflectare, la inceput, a unor scandaluri, pentru a servi intereselor politice, presa a ajuns sa vanda subiecte care informeaza cetatenii despre efectele complexe ale finantarilor si politicilor europene.

Rata succesului in evolutia pozitiva a mass-media depinde direct proportional de gradul acesteia de independenta fata de structurile economice si politice". Acaeasta este concluzia unei analize realizate de jurnalistul Sakellion, studiul de caz Grecia, un stat asemanator in multe privinte cu Romania.

Pe parcursul a peste 20 de ani de apartenenta la Uniunea Europeana, mass media din Grecia s-au transformat complet. Jurnalistul George Sakellion a monitorizat aceasta evolutie - de la aderarea Greciei la UE, in 1981, pana in prezent.

"Presa a contribuit, de la caz la caz, la dezvaluirea si eliminarea fraudelor, la stimularea interesului public asupra chestiunilor legate de UE si la informarea cetatenilor despre efectele apartenentei la Uniunea Europeana.

Grecia nu a trecut prin cea mai fericita experienta in ceea ce priveste implementarea programelor si gestionarea fondurilor. Dimpotriva, in cei 20 de ani de finantari europene, ziarele au fost in permanenta pline de anchete despre fraude, deturnari de fonduri, penalizari si intarzieri.

Decada pierduta
Primii zece ani au fost cei mai dificili. Acea perioada a fost botezata de catre jurnalisti "decada pierduta" si ei au reflectat atat cat s-au priceput, in prima instanta, problemele ce apareau. Pe atunci, presa era inca destul de "politizata si imatura", spune Sakellion, stare de fapt care s-a mentinut pana la inceputul anilor '90.

Drept urmare, mass-media tratau problematica europeana in functie de interesele politice si pentru a servi acestor interese.

Un exemplu clasic este atitudinea presei in scandalul legat de exportul de porumb.

"Intr-o incercare disperata de a ajuta producatorii greci si de a imbunatati pozitia tarii pe piata agricola, Guvernul a reexportat catre piata europeana o cantitate importanta de porumb produs in afara tarii, dar declarat de origine greaca. O parte a presei, avand legaturi cu partidele de opozitie, a dezvaluit frauda.

Insa felul in care scandalul a fost reflectat nu a ajutat la informarea opiniei publice si nici la reabilitarea imaginii tarii in plan european. Relatarile au servit numai intereselor opozitiei si luptei acesteia impotriva clasei politice aflata la putere. Articolele publicate s-au axat numai pe impactul la nivel national al fraudei si efectele in planul politici intern, nu au prezentat publicului cazul in sine", arata studiul lui George Sakellion.

La inceputul anilor '90, abordarea jurnalistilor greci nu s-a schimbat foarte mult. Presa a insistat asupra scandalurilor minore legate de finantarile europene, in special procedurile de selectie pentru Primul Program de Sprijin Comunitar.

Reglementarile erau destul de permisive si asta a lasat loc multor fraude. Nu putine au fost relatarile despre cluburi de noapte sa ONG-uri fantoma care ajungeau sa inghita finantari. De aceea, pentru urmatoarele programe comunitare au fost introduse reguli mai stricte.

Pe cale de consecinta, s-au redus si scandalurile. Jurnalistii, neavand de ales, au inceput sa se informeze si sa se specializeze in chestiuni mai complexe legate de Uniunea Europeana.

Dupa 1995, "atat publicul cat si mass-media au devenit mai interesati de efectele in plan economic, social si politic ale finantarilor. Articolele s-au axat mai mult pe analiza proiectelor realizate cu bani europeni", explica George Sakellion.

In fine, abordarea subiectelor legate de UE a evoluat pozitiv pana la ultimele alegeri, din anul 2004. In timpul campaniei electorale, jurnalistii au reusit sa evite greselile din trecut, din timpul celebrului scandal referitor la exportul de porumb. De data aceasta, mass-media s-au preocupat mai mult de felul in care partidele candidate au prevazut, in programele de guvernare, sa absoarba diferite fonduri europene.

Morala acestei experiente, enuntata de jurnalistul George Sakellion este ca presa din Grecia s-a maturizat o data cu institutiile si democratia, ca jurnalistii obisnuiti cu scandaluri s-au obisnuit sa analizeze probleme complexe legate de Uniunea Europeana. Si, nu in ultimul rand, ca "stirile pozitive se pot vinde si ele foarte bine".

Multumim Ioanei Morovan pentru semnalarea acestei analize