Ce riscuri implica negocierile privind statul Kosovo?

Independenta sau autonomie largita? Un nou protectorat international sau pastrarea situatiei din acest moment? Incidente violente sau acceptare tacita? Toate aceste intrebari sint legate direct de negocierile pe marginea viitorului statut al provinciei Kosovo,care urmeaza sa inceapa in mod oficial, in curind.

   
Martti Ahtisaari, responsabilul cu derularea negocierilor pe marginea viitorului provinciei Kosovo tocmai a finalizat un prim tur al regiunii. Pana in prezent declaratiile sale despre discutiile purtate au fost factuale si neutre. Fostul presedinte finlandez a discutat mai mult despre mecanismul discutiilor pe care urmeaza sa le demareze si a refuzat sa estimeze cat timp vor dura acestea sau care va fi rezultatul lor.

Pana in prezent totul pare in regula si, desigur, toti cei implicati spera ca atunci cand discutiile vor incepe, acestea vor produce un rezultat favorabil tuturor. De fapt toata lumea stie ca acest lucru nu este posibil deoarece, in timp ce albanezii din Kosovo cer independenta deplina, Serbia isi mentine pozitia spunand ca provincia, aflata acum sub jurisdictia ONU, poate avea numai "mai multa autonomie dar mai putina independenta."

Diplomatii occidentali implicati in aceste situatie estimeaza ca rezultatul discutiilor va fi un fel de "independenta conditionata", ceea ce presupune ruperea legaturii de suveranitate dintre Serbia si Kosovo, Kosovo devenind independenta, desi cu anumite conditii. Printre acestea s-ar putea numara restrictii de suveranitate in urmatorii ani si atribuirea unui rol important unui responsabil desemnat de comunitatea internationala, potrivit modelului folosit in Bosnia si Hertegovina.
Discutiile sunt pe cale sa inceapa, insa diplomatii nu sunt prea optimisti in ceea ce priveste parcursul lipsit de probleme al negocierilor catre o astfel de independenta conditionata.

Intr-adevar, diplomatii analizeaza toate optiunile cu foarte mare atentie si in cazul in care negocierile se blocheaza iau in calcul ceea ce ei numesc "un scenariu al dezastrului". In urma calatoriei domnului Ahtisaari in regiune, cel mai probabil pasul urmator va fi demararea unor discutii si consultari. Cu alte cuvinte nu vor exista negocieri directe, fata-in-fata in viitorul apropiat. Teoretic, aceasta ar putea fi o perioada favorabila abordarii problemelor pe marginea carora autoritatile sarbe si negociatorii albanezi din Kosovo ar putea cadea de acord. Printre acestea s-ar putea numara o serie de chestiuni economice.

Totusi, ramane de vazut cate puncte comune pot fi gasite in lipsa unui acord referitor la "eticheta" ce va fi atasata viitorului Kosovo - va fi independent sau va face parte din Serbia? In acest caz, potrivit unei surse diplomatice implicata in situatia din Kosovo, "este foarte posibil ca pana in luna februarie sau martie Ahtisaari sa se impotmoleasca si sa trebuiasca sa ia unele masuri. Va trebui sa faca acest lucru pentru a preveni revoltele. Nu va dori sa fie considerat raspunzator de acestea, astfel incat va trebui sa gaseasca o solutie impreuna cu expertii, solutie pe care sa o prezinte marilor capitale si sa spuna: 'Asta este, mergeti la Consiliul de Securitate al ONU si incercati sa o impuneti'."

Desi o anumita forma de independenta conditionata poate fi stabilita prin intermediul Consiliului de Securitate, cu care Rusia si China trebuie convinse sa fie de acord, asta nu inseamna ca acest lucru va si functiona, a avertizat aceeasi sursa. In lipsa unor intelegeri preliminare, neoficiale, va fi imposibil sa "se impuna implementarea".

Ar putea aparea mari divergente, de exemplu, pe marginea problemei descentralizarii. Daca s-ar acorda zonelor locuite de sarbi un grad mai mare de autonomie, atunci, din cauza rezistentei albanezilor, "scenariul dezastrului" ar putea deveni foarte usor o realitate, ceea ce ar insemna violente si revolte.

Alte variatiuni pe tema dezastrului includ o demisie a guvernului sarb in cazul in care Belgradul esueaza in evitarea acordarii independentei conditionate pentru Kosovo, deschizand astfel calea catre alegerea unui guvern dominat de Partidul Radical Sarb, partid nationalist extremist.

Dezastrul ar putea surveni mult mai devreme in cazul in care demonstratiile impotriva negocierilor devin violente. Albin Kurti, liderul Miscarii pentru Auto-Determinare, care refuza negocierile legate de independenta provinciei, a declarat saptamana trecuta la Londra ca, desi el este adeptul non-violentei, altii din Kosovo nu sunt.

Kurti se opune discutiilor deoarece prin insasi natura lor conduc catre un compromis si spune ca nu poate exista nici un compromis in problema independentei. El se teme ca orice discutie care incepe cu independenta conditionata poate avea drept urmare autonomia in interiorul Serbiei.

Diplomatii se tem ca daca Albin Kurti ar putea organiza demonstratii ample, "prin impunerea dinamicii, elita s-ar putea alatura acestora". Printre rezultatele posibile se numara o situatie in care autoritatile din Kosovo creeaza un Minister al Apararii si transforma in armata Corpul de Protectie din Kosovo - in prezent, teoretic, o forta de aparare civila neinarmata.
Referitor la posibilele acte de violenta in cazul unui esec al negocierilor, atentia este indreptata in principal asupra enclavelor sarbe din centrul si sudul provinciei Kosovo. Se crede ca acestea gazduiesc 60.000 din cei 100.000 de sarbi din Kosovo.

Atat sarbii, cat si albanezii ar putea fi interesati de purificarea etnica a acestora. Unele grupuri nationaliste extremiste albaneze vor ca sarbii sa paraseasca provincia Kosovo si ar putea considera atacarea enclavelor un bun inceput in acest sens. Pe de alta parte, considerand ca separatia ar fi singurul scenariu realist pentru Kosovo, unele grupuri sarbe i-ar putea incuraja sau forta pe sarbi sa plece, la fel cum autoritatile bosniace i-au fortat pe sarbi sa paraseasca suburbiile orasului Sarajevo dupa ce acestea au fost transferate in autoritatea partii bosniace ca urmare a acordului de pace de la Dayton din 1995.

Logica acestui lucru este simpla. O concentrare sporita a sarbilor in partea nordica a provinciei Kosovo deja dominata de sarbi ar duce la o separare pe criterii etnice mai clara decat in prezent. Speranta oricui s-ar afla in spatele unor astfel de miscari - din interiorul sau exteriorul structurilor oficiale sarbe - ar fi ca ar putea usura drumul spre declararea acestei regiuni din Kosovo ca fiind independenta de Kosovo si, in cele din urma, sa fie recunoscuta ca facand parte din Serbia.

"Haideti sa nu facem din acest lucru (negocierile privind viitorul Kosovo - n.t) cea mai dificila problema din lume," a spus Ahtisaari la Pristina pe 23 noiembrie. Ar putea exista alte probleme mai complicate in lume, insa in aceasta problema numaratoarea inversa a inceput, iar domnul Ahtisaari e implicat intr-o cursa contra-cronometru.

Un comentariu de Tim Judah, publicat de Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com)

Tim Judah este specialist pe probleme balcanice si autor al lucrarilor "Sarbii: Istoria, Mitul si Distrugerea Iugoslaviei" si "Kosovo: Razboi si Razbunare", ambele publicate de Yale University Press.