Cine se mai uita la TV bulgara?

Radioul si televiziunea de stat trebuie sa-si recalculeze finantele pentru a-si garanta independenta si calitatea programelor, se arata intr-un comentariu scris de Assya Kavrakova si publicat de Institute for War and Peace Reporting.

Bulgaria trebuie sa-si revizuiasca cat mai curand politica de finantare a Televiziunii Nationale Bulgare (BNT) si a Radioului National Bulgar (BNR), dupa 15 ani de tranzitie in care ambele institutii au functionat dupa modelul din timpul comunismului.????

Sistemul actual e unul depasit si a impiedicat timp de zece ani transformarea acestor doi giganti aflati in proprietatea statului, in adevarati prestatori de servicii publice. Acest lucru a avut un impact negativ asupra intregii piete media, stopand dezvoltarea unei? structuri economice stabile.???

===========

MASS-MEDIA / 06.01.2005
TVR recunoaste cenzura
"A fost cenzura in TVR" - a stabilit Comisia de Etica si Arbitraj, in urma demersului public facut de sase jurnalisti care au acuzat presiunile politice din interiorul postului public. [?tot?articolul?]

Presa din Europa tot mai concentrata
Un raport al Advisory Panel on Media Diversity - structura a Consiliului Europei - arata ca in Europa se inregistreaza o concentrare tot mai mare a ziarelor, radiourilor si televiziunilor sub umbrela unor mari companii transnationale. [?tot?articolul?]

Dilema veche: TVR cu frontiere
Mircea Vasilescu despre "echidistanta" si "misiunea publica" a TVR. [?tot?articolul?]

Situatia e albastra la CNA
Inainte de alegeri, Ralu Filip preciza pentru Bursa ca "i s-a parut corecta modalitatea in care TVR a prezentat realitatea politica in aceasta perioada (a alegerilor - nota red.). Acum? [?tot?articolul?]

Freedom House: Cele trei televiziuni sunt fie foarte strans legate, fie influentate de PSD

TV: "Bine, dar noi putem sa dam asta pe post?"

===================

Comunitatea mijloacelor de informare in masa trebuie acum sa defineasca modul de functionare al mandatului de serviciu public al televiziunii si radioului, care este vulnerabil la presiuni politice si comerciale.??


Obiectivele programelor ar trebui reformulate si reglementate prin lege pentru a asigura buna functionare si procentajul de subventie primit din partea statului care, calculat dupa criterii economice, ar trebui directionat producerii de emisiuni pentru interesul publicului. Un nou mecanism de finantare a BNT si BNR ar trebui gasit pentru a le garanta independenta politica si a le proteja interesele economice.

Pana in 1990, televiziunea bulgara de stat era singura din tara. Atunci a fost in intregime controlata de Partidul Comunist, aflat la putere. Dupa caderea comunismului, noile partide politice s-au straduit sa controleze BNT, televiziune care a ramas singura emitand la nivel national pana in anul 2000. Ulterior, au aparut alte doua televiziuni comerciale nationale, bTV si Nova TV, ambele detinute de mari companii straine.??

Dezvoltarea pietei radio a fost mai dinamica. In 1992 a inceput sa emita FM+,? primul radio inregistrat oficial. Acum exista mai mult de 250 de posturi radio comerciale, multe dintre ele legate in sistem de retele nationale.

Doi operatori au acoperire nationala, Radioul National Bulgar, cu trei canale si cinci centre regionale de radio, si un post comercial independent, Darik Radio, care emite cu licenta din anul 2000.?

Din punct de vedere legal, cei doi colosi mediatici au fost re-desemnati ca organe nationale de presa ale statului bulgar incepand cu anul 1998, prin noua Lege a Radioului si a Televiziunii. Procesul de transformare a fost planificat sa dureze zece ani, pentru ca legea permitea ca statul sa le finanteze pana in 2003, dupa care ar fi urmat reduceri graduale din subventiile de stat si finantari din Fondul pentru Radio si Televiziune.?

Fondul ar fi trebuit intretinut din taxe lunare colectate de la ascultatori sau din taxele pe licenta si inregistrare platite de noile media comerciale. In realitate fondul nu a reusit sa se dezvolte, din lipsa de vointa politica. Asa se face ca BNT si BNR sunt finantate tot din bugetul de stat si nu a fost gasit nici o alta solutie pentru a le asigura independenta financiara.

Una din consecinte este ca, desi detin pozitii de varf in media locale, radioul si televiziunea de stat functioneaza mai mult ca posturi comerciale decat ca unele care servesc interesul public. De asemenea, sunt in mod constant expuse presiunilor corporatiste si intereselor politice.??????

Solutia pe termen lung sta intr-o profunda reforma financiara. Independenta politica nu poate asigurata decat printr-o reforma a finantarii acestor institutii, practicile curente dovedindu-se destructive pentru standardele profesionale.
Presiunile politice exercitate asupra celor doua institutii media in ultimul deceniu si mai bine au dus la tot mai multe crize de management, in timp ce diverse forme de cenzura si auto-cenzura practica de-a lungul anilor au daunat intregii imagini a jurnalismului in Bulgaria.

Influenta corporatista se manifesta adeseori in cadrul programelor produse, fie ele externe sau co-productii. Potrivit legii, aceste productii nu ar trebui sa atinga subiecte economice sau politice, dar in practica exista incalcari frecvente ale legii. In mod similar, institutia de reglementare, Consiliul pentru Media Electronice, este si ea finantata de catre stat, ceea ce ii submineaza independenta politica.??

Singura modalitate de a imbunatati situatia este de a schimba sursa de finantare si de a o situa in afara sferei controlului politic. Asta ar transforma BNT si BNR in institutii publice de media, care ar produce in majoritate pentru interesul public, finantate intr-un mod transparent.

In acest moment interesul comercial domina programele televiziunii publice bulgare, facandu-le sa se asemene cu cele ale altor statii private, reprezentarea minoritatilor sau a altor grupuri dezavantajate nefiind o prioritate.

Responsabilitatea televiziunii publice de a raspunde nevoilor diferitelor grupuri sociale trebuie sa fie din nou luata in considerare, avand in vedere ca programele sale difera foarte putin de posturile comerciale. Radioul public se afla in aceeasi situatie, emitand mai mult programe pliate pe nevoi comerciale.??

In afara de repercusiunile sociale si politice ale acestei situatii, sistemul de finantare actual dauneaza restului pietei media.

In prezent, subventiile de la bugetul de stat se calculeaza pe baza cheltuielilor ocazionate pe ora de emisie.

Sistemul nu este legat - sau conditionat -?de producerea programelor specifice unui post de interes public. Aceasta situatie pune radioul si televiziunea de stat intr-o pozitie privilegiata, in contradictie cu "filosofia" unei institutii ce functioneaza din subventii de stat si care ar trebui sa presteze servicii in interesul publicului larg.