Comentariu: Rapirea jurnalistilor romani pune in discutie punctele slabe ale mass-media din Romania

Disparitia a trei reporteri in Irak a dat nastere la vii dezbateri despre rolul militar al Romaniei in zonele de conflict, dar si despre standardele profesionale ale mass media. de Ioana Avadani, pentru IWPR

Romania asteapta cu nerabdare si neliniste sfarsitul unei crize care a izbucnit odata cu rapirea, acum o luna, a trei jurnalisti in Irak. In timp ce guvernul cere eliberarea lor, in toata tara au loc mitinguri de solidaritate. Sute de jurnalisti au iesit in strada pentru a-si exprima sustinerea fata de colegii lor rapiti. Alaturi de ei, si membri ai comunitatii arabe au scandat: "Eliberati-i! Sunt nevinovati!"

========
link
Jurnalistii din Balcani cer eliberarea colegilor rapiti

========
Asa cum era normal, rapirea a dat nastere la dezbateri asupra rolului militar al Romaniei in Irak, dar a ridicat si problema standardelor si pregatirii jurnalistilor din mass media romana.

Pe 28 martie, un grup necunoscut i-a luat ostatici pe Marie-Jeanne Ion, reporter la Prima TV, Sorin Miscoci, cameraman, si Ovidiu Ohanesian, reporter la cotidianul Romania Libera, la cinci zile dupa ce acestia ajunsesera in Iraq.

Cei trei se aflau in compania lui Muhammad Munaf, om de afaceri de nationalitate irakiano-americana, care traieste in Romania si care a fost si el rapit. Conform unor declaratii, Munaf este cel care s-a oferit sa plateasca cheltuielile de deplasare ale jurnalistilor, sa le aranjeze interviuri cu oficiali irakieni si sa le fie si traducator.

Pe 22 aprilie si apoi pe 26 aprilie, Al-Jazeera, televiziunea din Quatar, a transmis inregistrari cu cei trei jurnalisti. Cu catuse la maini, desculti si cu lacrimi in ochi, ostaticii au implorat autoritatile romane sa ii retraga pe cei aproximativ 850 de soldati romani din Iraq in schimbul vietii lor.

Noul guvern de la Bucuresti nu a facut inca nici o declaratie transanta referitoare la retragerea trupelor. In schimb, partidele de opozitie au cerut o retragere treptata a fortei militare din Iraq, insa acest lucru sa nu se faca sub presiunea evenimentelor.

Totusi, publicul pare a fi decis deja in aceasta problema. Pe 24 aprilie, un sondaj de opinie arata ca 70 la suta din romani doresc intoarcerea soldatilor din Irak pentru a salva vietile jurnalistilor, fata de 57 la suta cat arata un sondaj realizat anterior crizei ostaticilor.

Frenezie jurnalistica

In mod normal, acest eveniment a creat o adevarata frenezie jurnalistica, cu numeroase unghiuri de abordare a subiectului, cu iesirea la rampa a numerosi voci si experti dar, in acelasi timp, a indreptat discutiile chiar asupra mass-mediei si asupra amatorismului si cautarii de senzational care caracterizeaza, in mare parte, aceasta industrie.

Unul din subiectele cele mai actuale este faptul ca cei trei jurnalisti au plecat in Irak fara a fi urmat cursuri profesioniste referitoare la exercitarea meseriei in zone de conflict si, in plus, s-au cazat intr-un hotel situat in afara "zonei verzi" din centrul Bagdadului.

Aceasta lipsa de precautie a demonstrat ca jurnalistii romani nu beneficiaza de instruire cu privire la masurile de siguranta obligatorii in zonele de conflict. Provenind din zone calme din punctual de vedere al securitatii, si neavand posibilitatea de a acumula experienta in relatarea conflictelor armate, ei considera ca precautiile tin mai curind de bunul simt.

Discutiile au atras atentia si asupra iresponsabilitatii sefilor de redactii. Intr-o dezbatere organizata de grupul Freeex, un grup de discutii pe internet, jurnalistii i-au condamnat aproape la unison pe conducatorii redactiilor de la care provin cei trei jurnalisti pentru ca nu i-au pregatit cum trebuia. Trimiterea reporterilor intr-o zona de conflict, fara o pregatire substantiala, a fost considerata un fapt iresponsabil si o lipsa de respect fata de munca desfasurata de acestia.

Majoritatea jurnalistilor a remarcat ca asemenea atitudine reflecta punctul de vedere al multor sefi de redactii si patroni media, care par a privi jurnalistii ca pe niste "piese de schimb".

Intrebati de ce sunt asa de porniti impotriva angajatorilor, ziaristii au citat raspunsul pe care ei insisi l-au primit: "daca nu iti convine, pleaca! Sunt sute ca tine care vor sa iti ia locul."

Concluzia discutiei a fost ca, atata timp cat angajatorii continua sa ii priveasca pe jurnalisti mai degraba ca pe un cost in plus decat ca pe un bun, acestia din urma vor fi tratati, in continuare, cu lipsa de respect.

Situatia critica a jurnalistilor rapiti a mai ridicat inca o problema in Romania - cea  a eticii efectuarii unor deplasari sponsorizate. In cazul de fata, cei trei reporteri au plecat in Irak sustinuti financiar de Munaf.

Unii participanti la discutie au afirmat ca oportunitatea de a relata despre evenimente la care nu oricine are acces ar trebui sa treaca inaintea oricarui alt risc. Altii au spus ca problema finantarii este una esentiala si ca jurnalistii nu ar trebui sa accepte sa plece decat pe cheltuiala propriilor redactii.

Criza a generat si o discutie despre cum ar trebui relatat un eveniment in care sunt implicati colegi de breasla. Unii jurnalisti spun ca sunt pusi in fata unei dileme: aceea de a echilibra compasiunea pe care o simt in legatura cu colegii lor cu indatorirea profesionala de a investiga toate aspectele evenimentului.

Pentru unii, a relata indeaproape despre acest evenimet poate fi considerat ca un lucru lipsit de compasiune. Pentru altii, aflarea adevarului ramane o prioritate si ei isi apara dreptul de a investiga toate circumstantele in care s-a produs rapirea, inclusiv despre victime sau posibilii agresori.

Criza jurnalistilor din Irak ii supune pe jurnalistii romani la o incercare dificila. Nu numai ca trebuie sa faca diferenta intre zvonuri si fapte dar sint confruntati cu situatia cum sa faca sa mentina subiectul pe prima pagina in ciuda cererilor autoritatilor de a pastra tacerea asupra acestui subiect delicat. (traducere de Madalina Radutoiu)

Institute for War and Peace Reporting este o organizatie care reuneste jurnalisti de la prestigioase medii internationale