EurMonitor Business: Bancherii acuza BNR de greseli

Masurile BNR pentru temperarea creditului in valuta au declansat un razboi al declaratiilor / Firmele poluatoare vor fi inchise / La competitivitate in afaceri, Romania e in lumea a treia / Fermierii intra in baza de date

Masurile BNR pentru temperarea creditului in valuta au declansat un razboi al declaratiilor. Bancherii isi exprima mai mult sau mai putin voalat nemultumirea.

Conducatorii bancilor comerciale, indeosebi ale celor care si-au depasit plafonul de 300% din fondurile proprii impus de BNR ca limita pentru creditele in valuta, sustin ca nu pot muta rapid creditele din euro sau dolari pe lei. Mai mult, acestia spun ca BNR ia masuri administrative, iar raspunsul pietei va fi contrar asteptarilor.

Se incurajeaza economiile in valuta

Mai multe banci au redus dobinzile la depozitele in lei, care au scazut in unele cazuri sub cele la valuta. Bancherii sustin ca o astfel de masura este inevitabila in conditiile in care exista foarte multi lei pe piata.

"Unul dintre efectele noilor reglementari ale bancii centrale este reducerea puternica a dobinzilor la lei. Si daca vorbim de o dobinda la depozite de 4-5% intr-o economie in care inflatia este de 7%, vorbim clar de dobinzi real negative. Mi-e teama ca asta va duce la un grad sporit de economisire in valuta sau la o crestere a consumului. Adica exact ceea ce BNR doreste sa evite. Parerea mea este ca BNR a luat o masura administrativa, care va avea efect contrar celui dorit. Bancherii din cadrul BNR sint obisnuiti sa ia masuri de ordin administrativ, dar socoteala din birou nu se potriveste cu cea din piata", sustine presedintele Raiffeisen Bank.

La fel de nemultumit se declara si presedintele Banc Post, o alta banca nevoita sa sisteze temporar acordarea de imprumuturi in valuta. "Prin normele de limitare a creditului in valuta sint avantajate bancile lenese, care nu au avut o activitate intensa pe partea de creditare. Clientii solicita tot credite in valuta, numai ca de la alte banci", spune Mihai Bogza.

Referirea este clara la BCR sau BRD, banci care pot in continuare sa acorde imprumuturi in valuta.

BNR nu crede in avertismentele bancherilor

Potrivit lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, avertismentele bancilor comerciale nu se vor regasi in realitate.

 "Este adevarat ca nu toate calculele din birou se potrivesc cu piata, dar atentie, e valabil si pentru bancherii care fac declaratii in aceste zile tot din birou. Dintre avertismentele lor, putine se vor regasi in realitatea pietei." Acesta spune ca BNR nu si-a dorit atit limitarea creditului in valuta, cit limitarea riscului de sistem.

Daniel Oanta

Sursa: Cotidianul

===============

Firmele poluatoare vor fi inchise

Firmele care nu respecta normele de mediu vor fi inchise, dupa integrarea Romaniei in UE. "O problema deosebita o prezinta firmele care au instalatii mari de ardere, existind solicitari pentru perioade de tranzitie doar pentru 195 dintre cele 731 de astfel de echipamente. Diferenta trebuie sa se conformeze pina la momentul integrarii. Daca nu, activitatea lor va fi sistata, spune Sulfina Barbu, ministrul Mediului.

Sursa: Cotidianul

===============

La competitivitate in afaceri, Romania e in lumea a treia

Romania este foarte departe de statele cu competitivitate economica ridicata. Ea ocupa locul 67, din 117, intr-un clasament al competitivitatii economiei mondiale, dat ieri publicitatii de Forumul Economic Mondial (WEF). "Studiul global asupra competitivitatii" examineaza doua directii majore: competitivitatea macroeconomica si competitivitatea mediului de afaceri.

Primul top are in vedere criterii ca: soliditatea institutiilor publice, infrastructura, nivel tehnologic, educational. Cel de-al doilea clasament se refera la calitatea strategiei si a activitatilor companiilor ce opereaza in tarile studiate si calitatea mediului national de afaceri.

In primul top, cel al competitivitatii macroeconomice, Romania a coborat patru locuri comparativ cu anul trecut, ajungand pe locul 67 de pe 63. De asemenea, in clasamentul competitivitatii mediului de afaceri, Romania s-a prabusit, practic, de pe locul 56, in 2004, pe 67, in prezent.

In cadrul primului top, Romania se afla in urma unor tari ca Namibia, Kazahstan, Trinidad Tobago, Ghana, Mauritius, Botswana, dar in fata unora precum Zimbabwe, Bangladesh, Sri Lanka, Nicaragua. Romania este pe ultimul loc in raport cu toate tarile Uniunii Europene, fiind depasita si de vecinii bulgari, care ocupa locul 58.
 
Romania depaseste Bulgaria doar la capitolul tehnologie, in rest, bulgarii sunt inaintea noastra pe toata linia.

In cel de-al doilea top, al competivitatii mediului de afaceri, Romania depaseste, ce-i drept, Bulgaria (loc 78), dar este surclasata de tari ca Trinidad Tobago, Kazahstan, Botswana, Costa Rica.

Potrivit acestui studiu, in clasamentul competitivitatii macroeconomice, Marea Britanie a cazut doua pozitii in 2005 fata de anul trecut, ajungand pe 13, dar ramane mai bine plasata decat rivalii clasici, Franta si Germania. Primul loc este detinut, pentru al treilea an consecutiv, de Finlanda, in ciuda majorarii impozitelor din aceasta tara.

Cinci tari nordice, printre care si Finlanda, se situeaza printre primele 10 tari la capitolul concurentei economice. Pe locul secund se situeaza Statele Unite.

Cel mai mare salt l-a inregistrat Australia, de pe locul 14 in 2004, pe 10 in acest an. Alte salturi notabile apartin Coreii de Sud, pana pe locul 12 de pe 29.

Tarile din Europa Centrala si de Est si-au imbunatatit performantele macroeconomice, in timp ce alti membri vechi ai UE, ca Italia, inregistreaza un parcurs mai slab. Prima dintre aceste tari este Estonia, in timp ce Polonia ocupa unul din ultimele locuri datorita slabiciunilor din cadrul macroeconomic si institutional.

Desi au avut o crestere economica excelenta in ultimii ani, China si India ocupa locurile 49 si 50 dintr-un total de 117 de natiuni analizate, din cauza aceleiasi instablitati macroeconomice. In topul competitivitatii mediului de afaceri, Statele Unite ocupa prima pozitie, urmata de fruntasa celuilalt clasament, Finlanda. Marea Britanie este in primele zece din acest clasament, situandu-se pe locul 6.

Explicand performantele tarilor nordice, analistii spun ca aceste state "impartasesc o serie de caracteristici care le fac extrem de competitive, cum ar fi cadru macroeconomic sanatos si institutii publice transparente si eficiente".

In timp ce comunitatile de afaceri din tarile nordice au temeri in privinta impozitelor crescute, nu exista, totusi, nici un semn ca aceste impozite afecteaza abilitatea acestor tari de a concura eficient pe pietele internationale.

Clasamentul competitivitatii macroeconomice se bazeaza pe informatii privind fiecare economie in parte si pe rezultatele evaluarii realizate de reteaua WEF si de institutiile sale partenere. Celalalt clasament isi propune sa identifice factorii de sustinere a unei productivitati ridicate, masurand performantele microeconomice.

Pentru aceste clasamente au fost analizate in acest an informatii despre 117 economii din intreaga lume, au fost utilizate statistici despre fiecare stat in parte, dar si rezultatele unui sondaj de opinie ce a cuprins 11.000 de directori de firme din toate aceste tari.

Clasamentul competitivitatii macroeconomice 2005

1. Finlanda
2. SUA
3. Suedia
4. Danemarca
5. Taiwan
6. Singapore
7. Islanda
8. Elvetia
9. Norvegia
10. Australia

Clasamentul competitivitatii mediului de afaceri 2005
1. SUA
2. Finlanda
3. Germania
4. Danemarca
5. Singapore
6. Marea Britanie
7. Elvetia
8. Japonia
9. Olanda
10. Austria

Bogdan Asaftei

Sursa: Averea, citata de HotNews.ro

===============

Fermierii intra in baza de date

Pentru a putea beneficia de platile directe, pe suprafata, acordate de UE dupa 2007, romanii care au in folosinta o suprafata de teren mai mare de un hectar, trebuie sa se inscrie in registrul fermelor, a declarat Mugur Craciun, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. Operatiunea va dura sase luni si se va desfasura in perioada octombrie 2005-martie 2006. Principalele conditii de eligibilitate care trebuie indeplinite de fermieri se refera la utilizarea unei suprafete de teren agricol mai mare sau egala cu un hectar, iar aceasta sa fie formata din parcele agricole mai mari sau egale cu 0,3 hectare. Pachetul financiar pentru plati directe de care beneficiaza Romania in 2007 este de aproximativ 440 de milioane de euro, urmind sa creasca in anii urmatori. La aceste sume se adauga si fonduri provenite de la bugetul de stat. Dupa 2009, agricultorii vor primi sprijin pe ferma.

Sursa: Cotidianul