EurMonitor Business: Bugete mai mari pentru ministerele inarmate

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2006, discutat ieri la Palatul Victoria, prevede cele mai mari cheltuieli pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala / Intreprinderilor mici si mijlocii le merge mai bine / Alan Greenspan iese din scena / Lobby european pe comision romanesc / Intreprinzatorii romani pierd piata interna

Economia va creste cu 6%, dar deficitul bugetar este extrem de mic. Tariceanu spune ca se vor pastra echilibrele economice.

Guvernul Tariceanu a adoptat ieri, intr-o sedinta extraordinara, proiectul de buget pentru 2006. Planul de venituri si cheltuieli intocmit de autoritati mizeaza pe o prognoza de crestere economica de 6%, dar se asteapta, in acelasi timp, o reducere a ritmului de crestere a cererii interne. Cu alte cuvinte, consumul va fi domolit fata de anul in curs. In schimb, statul conteaza pe o crestere superioara a investitiilor din economia romaneasca, acestea fiind estimate sa creasca cu 12%, fata de 9,8% anul acesta. Avansul economic se va baza, conform estimarilor oficiale, pe marirea volumului de activitate, in special in constructii si servicii.

Deficit la o treime fata de 2005

Guvernul va supune atentiei Parlamentului un buget auster, cheltuielile publice urmind sa fie limitate aproape la nivelul veniturilor prevazute a fi incasate. Deficitul bugetului general consolidat va scadea la 0,5% din PIB, fata de circa 1,5% din PIB in acest an, pe fondul necesitatii de a sprijini procesul de dezinflatie si reducerea deficitului de cont curent. Ponderea veniturilor bugetare in produsul intern brut va creste de la 28,9% la 31,2%.

Procentul detinut de impozitul pe venit si pe salarii va fi cu 0,5% mai mare fata de 2005, la 2,6% din PIB, pe fondul cresterii cistigului salarial mediu brut cu 12,5% si a numarului mediu de salariati cu 2,1%. Ponderea impozitului pe profit va scadea de la 2,6% la 2,3%, ca rezultat al masurilor de relaxare fiscala. Veniturile din TVA vor reprezenta 8% din PIB, fata de 7,3% in 2005, ca urmare a cresterii economice si a gradului de colectare. In schimb, ponderea accizelor va scadea de la 3,4% la 3,3%, iar cea a taxelor vamale de la 0,75 la 0,6% din PIB, in conditiile aprecierii leului si a cresterii mai mici a importurilor.

Cei mai multi bani merg la ordinea publica

Cheltuielile pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala par prioritare. Pentru ca acestea conduc ca marime in proiectul de buget. Acestea sint stabilite in suma totala de 12.149,1 milioane de lei noi, din care 5.426,2 - cheltuieli pentru aparare si 6.722,9 milioane pentru siguranta nationala si ordine publica. Pe categorii de cheltuieli, acestea sint urmate de cea a cheltuielilor social-culturale, in suma de 11.944,3 milioane de lei noi, din care peste jumatate (6.520,6 milioane) sint destinate asistentei sociale. Cheltuielile pentru invatamint sint in suma de 2.355,1 milioane de lei, iar pentru sanatate, guvernul a alocat 1.438,5 milioane de lei.

Fond de spaga pentru flagranturi

In anul 2006 se constituie, la dispozitia procurorului general al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv la dispozitia directorului general al Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, cite un depozit in valoare de 1.000,0 mii de lei, respectiv de 1.050,0 mii de lei, pentru actiuni privind organizarea de flagranturi, in lei sau in valuta, dupa caz. Adica, in total, peste 500.000 de euro vor fi destinati ca nada pentru corupti.

Se taie din cheltuielile de investitii

"Ca toate bugetele Romaniei, si acesta este unul de consum", spune analistul economic Ilie Serbanescu. "Romania are deficite externe fabuloase si, in aceste cazuri, practica internationala impune existenta unor deficite bugetare mici, pentru a nu exista si o presiune a finantarii acestora, pe linga cea a deficitelor externe. Si, cum guvernul nu vrea sau nu poate sa taie din cheltuielile de personal, trebuie sa taie din investitii", explica Serbanescu deficitul bugetar de doar 0,5% din PIB.

"Si din deficitul extern Romania se putea dezvolta, dar diferenta dintre importuri si exporturi nu s-a dus in dezvoltare, ci in vile si masini scumpe. Acum, acest lucru este platit cu absenta investitiilor pe care trebuie sa le faca statul, pentru a se incadra in acest deficit bugetar mic", spune analistul citat.

Prioritatile bugetare ale premierului Tariceanu

Asigurarea unui sistem judiciar independent
Comunicarea mai buna intre cetateni si justitie
Combaterea coruptiei
Securizarea frontierelor
Mai multi politisti la frontiera
Cresterea numarului de salariati cu 100.000 de persoane
Coridorul IV paneuropean
Refacerea infrastructurii
Fluidizarea traficului pe DN1
Centuri de ocolire in orase
Reabilitarea infrastructurii feroviare
Valoarea punctului de pensie va creste cu 9,3%, pina la 323,1 lei noi
Bugetul alocat pentru cercetare va creste cu 82% fata de 2005
Finantari pentru cresterea calitatii educatiei
Bugetul Camerei Deputatilor si Senatului sa fie plafonat la nivelul lui 2005

Daniel Oanta
Sursa: Cotidianul

=============================

Intreprinderilor mici si mijlocii le merge mai bine

Un sondaj realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) anticipeaza, o crestere a profiturilor IMM-urilor comparativ cu anul 2004.

Potrivit sondajului CNIPMMR, peste patru cincimi dintre firmele intervievate estimeaza ca vor obtine profituri superioare sau identice comparativ cu anul trecut. De asemenea, peste 60% dintre firme anticipeaza in 2005 cresteri ale volumului fizic al vinzarilor, iar acelasi procent estimeaza majorarea volumului comenzilor.

Inca departe de UE

Desi performantele economice sint in crestere, sint multe discrepante ingrijoratoare intre cifrele raportate de firmele romanesti si media europeana, a declarat Ovidiu Chirovici, presedintele Agentiei Nationale pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC). Cifra de afaceri, profitul si productivitatea sint principalii indicatori aflati sub media Uniunii Europene, in cazul Romaniei. Multe companii au declarat ca au pierdut cote insemnate de piata in favoarea produselor importate si ca nu au putut beneficia de cresterea consumului intern.

Calitatea lasa de dorit

Firmele romanesti au o problema cu competitivitatea pe piata autohtona, conform lui Ovidiu Chiorvici. Ele sint preocupate de calitate doar pentru produsele destinate exportului. Acest fenomen risca sa se accentueze insa, daca firmele autohtone nu redreseaza rapid problema.

Mediul de afaceri se imbunatateste

Aproape jumatate dintre firme considera ca mediul de afaceri este de natura sa le ingreuneze desfasurarea activitatii. Pe de alta parte, circa 52% dintre respondenti estimeaza ca evolutia acestui mediu, in perioada urmatoare, va fi favorabila afacerilor. Fiscalitatea excesiva, birocratia, accesul redus la credite si intirzierile la plati sint, in ordinea frecventei, problemele cu care se confrunta firmele romanesti. Calitatea mediului de afaceri este vazuta pe cale de imbunatatire de catre patroni, datorita apropierii de UE. Integrarea este considerata de 40% dintre firme ca o oportunitate, iar de aproape un sfert, ca o amenintare majora.

Buget mai bun

Datorita performantelor din acest sector, statul va aloca anul viitor peste 2.000 de miliarde pentru sprijinirea IMM-urilor, fata de 1.200 anul acesta, a declarat senatorul UDMR Verestoy Attila. In opinia sa, sprijinul statului acordat intreprinderilor mici si mijlocii este insuficient si, din acest motiv, este necesara alocarea unei cote mai mari din buget acestui sector. Sondajul CNIPMMR releva si dorinta IMM-urilor de a beneficia de mai multe actiuni de sprijinire, precum imbunatatirea accesului la credite, fonduri de garantare si alte forme de sustinere.

Alexandru Gugoasa
Sursa: Cotidianul
=============================

Alan Greenspan iese din scena
 
Succesorul la presedintia Fed, sistemul de banci centrale din SUA, va fi anuntata la momentul potrivit, a declarat George Bush. Alan Greenspan, actualul presedinte al Fed, a afirmat ca doreste sa se retraga la 31 ianuarie, data la care ii va expira actualul mandat. Mai multe nume sunt vehiculate pentru inlocuirea acestuia, dar Bush doreste o persoana independenta politic.      
      
Multi viseaza la scaunul lui Greenspan.     
 
Noul presedinte al Rezervei Federale (Fed), sistemul de banci centrale din SUA, ar putea fi nominalizat la inceputul lunii noiembrie, considera analistii, dupa ce Casa Alba a declarat ca doreste ca acest proces sa fie finalizat cat mai curand, transmite Reuters. "Bush va lua o decizie la momentul potrivit, dar momentul nominalizarii este foarte aproape" a afirmat purtatorul de cuvant al Casei Albe, Scott McClellan. El a refuzat sa faca vreo speculatie privind data exacta a prezentarii noului candidat, adaugand ca acest proces nu a fost incetinit din cauza problemelor legate de uraganul Katrina.

Intrebat la o conferinta de presa despre un posibil inlocuitor pentru Fed, Bush a spus ca nu a vazut inca o lista cu potentialii candidati, dar ca vrea ca persoana nominalizata sa fie independenta politic.

Prin culisele Casei Albe circula mai multe variante privind succesiunea la presedintia Fed, dar cele mai mentionate persoane sunt: Glenn Hubbard, fost consilier a lui Bush, Martin Feldstein, economist la Harvard si Ben Bernanke, fost guvernator la Fed, actualmente consilier la Casa Alba. Alti posibili candidati includ pe fostul consilier economic al lui Bush si fost guvernator al Rezervei Federale, Lawrence Lindsey, guvernatorul Fed Donald Kohn, vicepresedintele Fed Roger Ferguson si un fost presedinte al Rezervei Federale din Dallas, Robert McTeer. Majoritatea candidatilor sunt republicani, Kohn este independent, iar Ferguson democrat moderat.

Greenspan, 79 de ani, a afirmat ca doreste sa se retraga de la conducerea Fed cand ii va expira ultimul mandat, dar Casa Alba ar putea sa-i ceara sa mai ramana in functie daca nu este confirmat un succesor pana la sfarsitul lunii ianuarie a anului viitor.

Alan Greenspan a devenit presedinte al Rezervei Federale din SUA la 11 august 1987, avand un mandat acordat pe termen nelimitat. El a fost reales presedinte pentru un termen de 14 ani, care a inceput la 1 februarie 1992 si care se va termina la 31 ianuarie 2006. El a fost confirmat in aceasta functie de catre presedintii Reagan, G. H. Bush, Clinton si G. W. Bush.
 
Bogdan Asaftei 
Sursa: Averea

=============================

Lobby european pe comision romanesc

Consultanta si serviciile de lobby sint eurojoburi care incep sa-si dezvaluie potentialul si in Romania. Trei judete si-au deschis deja birouri de lobby la Bruxelles: Hunedoara, Teleorman si Cluj.

De inaugurarea biroului hunedorean si al celui clujean s-au ocupat doi tineri romani, care lucreaza deja la Bruxelles: Bogdan Roghin, specialist in consultanta, si Ana Dumitrache, jurist la Parlamentul European, care are si cetatenie belgiana. Cei doi au promovat conceptul de birou de reprezentare intii in cazul Hunedoarei, apoi si pentru Cluj, unde se auzise deja de initiativa. Consiliul Judetean (CJ) Cluj a sustinut ideea, iar realizarea ei a fost incredintata celor doi din citeva motive: ei locuiesc deja in Bruxelles, lucreaza de multa vreme acolo, in cadrul firmei lor de consultanta, au contactele necesare, experienta, iar alti "contracandidati" nu s-au prezentat pentru materializarea acestui proiect. In plus, CJ Cluj a sustinut ca deplasarea unor functionari clujeni la Bruxelles pentru acest gen de munca ar ridica probleme financiare foarte mari.

Platiti la comision

Ana si Bogdan au acceptat sa lucreze, pentru inceput, in schimbul unui salariu modic in mediul european, de 800 de euro pe luna. "In timp, sper sa angajam mai multi consultanti", declara Roghin la deschiderea oficiala a biroului. Activitatea va cadea pe umerii lui, pentru inceput, partenera sa fiind implicata in munca juridica din Parlamentul European.

Pe viitor, vor fi platiti prin procente din contractele pe care le vor aduce judetului pe care il reprezinta. Demersul lor consta in a conecta judetul la proiectele si posibilitatile de finantare oferite de Uniunea Europeana. Practic, ei vor face lobby pentru proiecte pe linga institutiile UE, ONG-uri, dar si pe linga firme private. Daca reusesc sa implementeze un proiect european sau sa convinga o firma sa investeasca intr-unul din judetele pe care le reprezinta, celor doi le va reveni un comision din contractul negociat.

41 de birouri

Uniunea Consiliilor Judetene din Romania (UCJR) intentioneaza ca toate judetele sa aiba o asemenea reprezentanta la nivel european. Din acest motiv, UCJR a inchiriat o cladire care va cuprinde birouri pentru fiecare judet, ale carei costuri vor fi acoperite de banii UE. De altfel, Bogdan Roghin a subliniat ca majoritatea regiunilor europene au astfel de reprezentante de lobby la Bruxelles. La lansarea de saptamina trecuta a biroului clujean, care a avut loc la Parlamentul European, au participat si ambasadorul Romaniei in Belgia, Ion Jinga, seful misiunii diplomatice a Romaniei pe linga UE, Lazar Comanescu si liderul Aliantei Liberal-Democrate, Graham Watson. Cadrul lansarii a fost o expozitie de arta traditionala romaneasca, cu obiecte aduse de la Cluj.

Sursa: Cotidianul

==============================

Intreprinzatorii romani pierd piata interna

Intreprinzatorii romani au probleme de fiscalitate excesiva, competitivitate si productivitate scazuta, acces dificil la resurse, in special la finantare.

In conditiile apropiatei in-tegrari in Uniunea Europeana, deficitul de competitivitate se transpune in pierderea pietei interne. Presedintele Agentiei Nationale pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Eugen Ovidiu Chirovici, sustine ca acest fenomen, deja prezent, se va accentua in perioada urmatoare.

Daca statisticile comparative cu UE -19 arata ca din punct de vedere al ponderii IMM-urilor in total intreprinderi (99 la suta), al numarului de salariati IMM in total economie (54 la suta fata de 69 la suta in UE) ne-am apropiat de media europeana, discrepantele sunt inca majore ca cifra de afaceri (de sase ori mai mare in UE), ca valoare adaugata pe salariat IMM (de zece ori mai mare in UE), sau ca procent al exporturilor in cifra de afaceri (de trei ori mai mare in UE).

"Sectorul IMM, care angajeaza 60 la suta din forta de munca e departe de a fi competitiv. Nu trebuie sa fim preocupati de expansiune, ci de pastrarea pietei interne", a declarat seful ANIMMC, la lansarea Cartei Albe a IMM-urilor, o analiza anuala a fenomenului antreprenorial romanesc. La a treia editie, Cartea Alba a reunit, pentru prima data, co-autori in analiza aceluiasi fenomen, patronatul si organizatia guvernamentala respectiva.

Ovidiu Nicolescu, prese-din-tele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii, apreciaza ca desi s-au inregistrat evolutii pozitive, exista probleme care s-au accentuat. De exemplu, in ultimii ani, Bucurestiul si-a crescut ponderea la o treime din productia nationala, iar discrepantele regionale s-au accentuat. Un sondaj realizat recent de CNIPMMR pe 1.400 de intreprinzatori arata ca daca principalele dificultati sunt fiscalitatea excesiva, birocratia si accesul dificil la finantare.

Suntem inca departe de integrarea europeana a IMM-urilor, de vreme ce 60 la suta din repondenti produc numai pentru piata locala si numai 12 la suta vizeaza piata europeana. Cele mai multe firme la mia de locuitori sunt in Bucuresti (46), Cluj (31), Brasov (28), Bihor si Constanta, iar cele mai putine in Calarasi (13), Giurgiu(12), Dambovita, Botosani si Vaslui (9,6). Aproape 60 la suta din initiatorii unei noi afaceri au pana in 39 de ani, iar barbatii sunt preponderenti ca intreprinzatori (66 la suta). Fata de anul 2001 s-a redus ponderea comerciantilor cu amanuntul, de la 44 la suta la 37 la suta, in schimb a crescut ponderea IMM-urilor din constructii, transporturi, servicii pentru intreprinderi.

Sursa: Adevarul