EurMonitor Business: Romania absoarbe o zecime din fondurile europene pentru infrastructura

Grupul de Economie Aplicata propune o solutie pentru dezvoltarea infrastructurii din Romania, prin utilizarea veniturilor din privatizare, dar si a fondurilor UE / Statul datoreaza cetatenilor peste 42 milioane euro / Tineri functionari romani cauta la Bruxelles investitii pentru drumuri / Charterele au dublat in 2005 exportul de turisti romani / Doua victime in lupta pentru BCR

Capacitatea institutionala redusa, absorbtia absolut insuficienta si ineficienta a fondurilor europene si, in unele cazuri, negocierea dezavantajoasa a unor contracte de multe miliarde de euro impun gasirea unei solutii profesioniste pentru ca Romania sa nu piarda sansa dezvoltarii. Aceasta ar fi o concluzie a dialogului purtat cu profesorul Daianu inainte ca ideea unei Companii de Dezvoltare a Infrastructurii (CDI) sa intre in dezbaterea publica.

Premierul Tariceanu a amintit despre repetatele discutii pe care le-a purtat cu dvs. in legatura cu gasirea unei solutii institutionale pentru dezvoltarea infrastructurii. Este vorba despre asa-numita Companie de Dezvoltare a Infrastructurii (CDI). De unde a pornit ideea?

Ideea crearii CDI a pornit de la o constatare: Romania are mare dificultate in absorbtia fondurilor UE. De pilda, coeficientul de absorbtie a fondurilor ISPA (lucrari de infrastructura si mediu) este de circa 12-13%! Cauzele sint: un cadru institutional neperformant; lipsa de expertiza (ex: elaborare de proiecte etc.); o prioritizare insuficienta; monitorizare slaba; dispersare de eforturi. Noi nici nu avem o cultura a ceea ce englezii numesc follow-up; adica sa duci la bun sfirsit ceea ce iti propui si in timp rezonabil. Nu mai amintesc de risipa de resurse si coruptie.

Pe ce fonduri s-ar putea baza CDI, in conditiile in care bugetul statului nu pare deloc in masura sa asigure finantari de anvergura?

Romania este o tara cu infrastructura subdezvoltata, iar bugetul public ii ofera, intr-adevar, resurse putine, in momentul de fata, pentru modernizare. Intervin insa doi factori care schimba datele problemei in mod radical, in anii ce vin. Este vorba de venituri din privatizari importante (de ordinul miliardelor de euro). In al doilea rind, sint fondurile UE care pot ajunge la 4% din PIB anual. Aceste resurse trebuie sa joace un rol esential in dezvoltarea tarii. Este vorba aici despre infrastructura propriu-zisa, adica drumuri sau poduri, modernizarea rurala sau amenajarea teritoriului, mai ales daca ne gindim la lectiile inundatiilor. Ar fi dramatic daca nu am fi capabili sa folosim cit mai bine fondurile din privatizari si resursele UE de care putem beneficia.

Stiu ca FMI considera ca este riscant pentru echilibrele macroeconomice sa utilizam acum veniturile din privatizare. Este vorba despre aceeasi temere ca aceste sume sa nu inflameze si mai mult cererea interna si, in consecinta, deficitul extern.

Trebuie sa protejam echilibrele macro, sa consolidam dezinflatia si sa nu lasam deficitele externe sa creasca excesiv. Dar a nu gasi forme de utilizare la timp si cit mai productiv ale resurselor disponibile pentru modernizare ar fi o greseala impardonabila. Argumentul ca utilizarea banilor din privatizare, prin umflarea puternica a cererii agregate, ar periclita echilibrele macro are un temei, dar are si multe hibe. El echivaleaza cu a spune ca, in anii urmatori, ar fi mai bine ca Romania sa utilizeze putin din fondurile rezultate din privatizari si cele oferite de UE pentru a nu creste cheltuielile agregate (cererea interna) prea mult. Problema, in fapt, este alta; problema este cum folosim aceste resurse, daca ele se duc in productia de bunuri publice, in infrastructura, in domenii cu efecte de antrenare puternica pentru productia interna.

Aparitia unei noi structuri de stat pare o idee indrazneata, dupa ce ani intregi am incercat sa diminuam rolul statului in alocarea resurselor. De ce o noua institutie?

Nu inventam roata. Experienta noastra, dar si din alte tari, arata ca centralizarea gestionarii proiectelor mari este mai potrivita decit dispersarea ei in conditiile unui mediu institutional inadecvat. In mai multe tari (Ungaria, Germania, Franta, India, Slovenia etc.) s-a recurs, in diverse perioade, la institutii financiare speciale pentru a rezolva probleme de reconstructie economica, de dezvoltare. CDI ar avea scopul de a realiza, in buna masura, programul national de dezvoltare a infrastructurii, asa cum este formulat de Guvernul Romaniei si validat de Parlament. CDI ar avea mandatul sa faca analiza proiectelor, sa se ocupe de implementarea lor. CDI ar avea ca actionar statul roman cu 100%.

Esecul Companiei Nationale de Investitii

Si vechea guvernare a creat o megastructura care sa ruleze sume de bani in scopul dezvoltarii infrastructurii. Este vorba despre Compania Nationala de Investitii (CNI), societate cu capital de stat. Lansata cu mare fast de Mitrea si Nastase, ea se mai ocupa momentan doar de constructia si reabilitarea salilor de sport si de interventii de urgenta asupra unor cladiri de interes public din tara (scoli sau spitale, de exemplu). Evident, CNI nu rula atitia bani citi ar putea rula noua institutie care ar urma sa gestioneze acum fondurile din privatizare. (M.N.)

Ce ar trebui sa faca CDI

Compania de Dezvoltare a Infrastructurii ar trebui sa fie, in opinia GEA, un vehicul institutional care sa "impuste mai multi iepuri":

- sa se ocupe si de aspectele procedurale pe baza de licitatie, pentru a nu se repeta experienta Bechtel sau Apa Nova
- sa ajute la definirea unor proiecte majore pentru tara, pe baza de prioritati
- sa monitorizeze implementarea proiectelor pentru a se evita depasiri de costuri nejustificate
- sa atraga resurse din surse private si sa se ocupe de aranjamente de concesionare si parteneriate public private autentice.
- sa realizeze analiza economica de fundamentare pentru a se obtine costuri cit mai mici de infaptuire;
- sa ajute la gindirea unei strategii de optimizare a utilizarii fondurilor publice.

Daniel Oanta
Sursa: Cotidianul

============================

Statul datoreaza cetatenilor peste 42 milioane euro 
 
Contribuabilii din numai cateva judete au de primit in aceste zile de la stat o diferenta la plata impozitului pe venitul global de 42,25 milioane euro (150 milioane lei noi). Campion in acest sens este judetul Arad, care are de restituit peste 34 de milioane lei noi catre 59.674 de contribuabili. Cu alte cuvinte, in Arad, statul are de inapoiat in medie 569 lei noi (5,69 milioane lei vechi, 162 de euro) fiecarui contribuabil.

Directia Finantelor Publice (DFP) Gorj trebuie sa restituie catre 30.667 de contribuabili 10,9 milioane lei (o medie de 355 de lei noi), iar DFP Prahova 10,8 milioane de lei unui numar de 83.363 de platitori de impozit (o medie de 129 de lei de persoana).

In Brasov, statul datoreaza cetatenilor 10,1 milioane lei, in Hunedoara 7,8 milioane lei, in Alba si Constanta peste 6 milioane lei, iar in Neamt, Suceava si Valcea, peste 5 milioane lei. Peste 3 milioane lei vor primi contribuabilii din Mehedinti, Bistrita-Nasaud, Salaj, si Satu Mare. Cel mai putin de incasat au platitorii de impozit pe venit din Timis, numai 60.743 lei.

Contribuabilii nu s-au inghesuit sa isi deduca din impozit sume legate de asiguararea sau reabilitarea locuintelor. In judetul Constanta, potrivit Rompres, doar 299 de contribuabili au de recuperat sume de bani cheltuite cu asigurarea locuintelor in 2004. In aceste cazuri suma totala ce trebuie restituita este de aproximativ 77.500 lei. Alti 738 de constanteni trebuie sa primeasca aproape 185.000, bani cheltuiti cu reabilitarea locuintelor. In judetul Hunedoara, 2.653 de persoane au beneficiat de deduceri suplimentare la impozitul pe venitul global, in valoare de 2,43 milioane lei noi, pentru reabilitarea locuintei. De asemenea, au fost efectuate deduceri suplimentare, in valoare de 81.188 lei noi, pentru 410 persoane care au incheiat prime de asigurare a locuintelor.

In Neamt, in urma cheltuielilor efectuate pentru reabilitarea locuintelor au fost acordate facilitati pentru 910 cazuri, in valoare de 1.147.613 lei, iar pentru primele de asigurare a locuintelor de domiciliu, alte 100 de persoane au beneficiat de 20.245 lei lei.

1.978 contribuabili hunedoreni au ales sa vireze 1% din impozitul pe venit pentru diferite organizatii neguvernamentale, acestea urmand sa beneficieze de o suma in valoare de 62.248 lei noi. Doar 15 hunedoreni au consimtit sa vireze 1% din impozitul pe venit pentru burse private, in valoare totala de 107 lei noi. In Constanta numarul celor care au redirectionat 1% din impozit pentru sponsorizarea institutiilor nonprofit este dublu fata de cel din Hunedoara, de aproximativ 3.400 de contribuabili constanteni, suma totala ridicandu-se la 105.612 lei.

Totodata, 54 de constanteni au de primit 435 lei, dupa ce au optat, in declaratiile de impozit pe venitul global, pentru acordarea de burse private. In judetul Neamt, 1.713 de contribuabili in cuantum de 33,754 lei au optat sa vireze 1% din impozitul pe venitul global declarat catre 83 de organizatii non-guvernamentale.

Pentru cheltuielile efectuate de 14 contribuabili privind acordarea burselor private s-au mai acordat 97 lei.

Cum ne recuperam banii

Modul de restituire a banilor catre contribuabili se face in functie de sumele pe care acestia trebuie sa le primeasca. Astfel, pentru cei care au de primit pana in suma 50.000 de lei vechi, banii vor fi virati doar daca acestia solicita acest lucru. Pentru sume intre 50.000 lei si 1,5 milioane de lei, contribuabilii vor primi diferentele de impozit prin intermediul mandatelor postale, iar pentru sume de peste 1,5 milioane de lei, cei care au de primit bani vor fi instiintati cu privire la ziua in care trebuie sa se prezinte la Trezoreria locala pentru a-si ridica sumele cuvenite.

 
Florin Rusu 
Sursa: Averea

============================

Tineri functionari romani cauta la Bruxelles investitii pentru drumuri

Romania ar avea nevoie de peste 2,3 miliarde de euro pentru reabilitarea drumurilor judetene, care se degradeaza permanent.
Pentru a functiona normal, bugetul unei comune ar trebui sa fie de doua miliarde de lei, in conditiile in care, in prezent, majoritatea comunelor se chinuiesc cu maxim 1,2 miliarde lei.

Totodata, fiecare din cele aproape 3.000 de comune din tara noastra, pentru a ajunge la un stadiu mediu de civilizatie, ar avea nevoie de 10 milioane de euro. Nevoia de fonduri europene este principalul motiv pentru care Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR) a pus bazele unui birou de reprezentare chiar in capitala Uniunii Europene, locul unde pot fi intalniti investitori la tot pasul. Biroul este situat intr-o zona centrala, pe Rue de Montoyer, in apropierea Ambasadei Romaniei in Belgia si a tututor institutiilor europene importante.

Chiria costa 10 euro/mp/luna pentru o suprafata de 380 mp. Cativa zeci de tineri, pana-n 35 de ani si cunoscatori a doua limbi straine, au fost adusi la Bruxelles din partea consiliilor judetene sa atraga investitori pentru ca, la finele celor trei luni de stat in inima capitalei Belgiei, sa vina acasa si sa ii puna pe acestia in legatura cu initiatorii proiectelor, in beneficiul romanilor din diferite localitati. Cei mai atrasi au fost investitori din Olanda, Italia, Suedia si Danemarca, spune Liviu Dragnea, presedintele UNCJR. Chetuielile ce revin, lunar, fiecarui judet pentru stagiari se ridica la 2.050 de euro.

In schimbul acestor costuri, romanii vor castiga finantari. ,Cream acest corp de specialisti pentru ca la nivelul fiecarui judet trebuie sa fie stapanite foarte bine mecanismele financiare europene, modalitatile de accesare si gestionarea fondurilor structurale, care vor veni dupa integrarea Romaniei", a declarat Liviu Dragnea. Dupa acest stagiu, tinerii trebuie sa lucreze in cadrul consiliului judetean inca cinci ani.

Stagiarii, delegati din partea consiliilor judetene, sunt de fapt functionari in diferite departamente ale acestora. Locuiesc in Bruxelles, in apartamente inchiriate, si primesc o diurna de 35 euro pe zi. Salariul ramane cel pe care il au in tara, in valoare de 4-5 milioane de lei. Legea nu prevede prea multe posibilitati pentru reprezentarea unui judet din Romania.

Consiliile judetene sunt subfinantate si abia isi permit sa dea 1.000 de euro lunar pentru sustinerea unui stagiar. Ar fi necesar ca autoritatile sa specifice conditiile de salarizare, astfel incat acesti reprezentanti sa aiba statut asemanator cu cel al diplomatilor, asa cum se intampla in Italia, considera Aurel Trandafir, responsabil cu politicile europene in cadrul biroului european al UNCJR. Importanta prezentei stagiarilor consiliilor judetene la Bruxelles este data de faptul ca este pentru prima data cand se oficializeaza prezenta Romaniei in cadrul european legislativ. 
 
Georgiana Baciu
Sursa: Adevarul 

============================

Charterele au dublat in 2005 exportul de turisti romani

Intrucit se preconizeaza introducerea unor noi destinatii pentru romani, precum Madeira sau Tenerife, anul 2006 nu va fi deloc usor pentru operatorii interni.

Conform Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, numarul celor care au plecat cu zboruri charter s-a dublat comparativ cu anul anterior. Cele mai solicitate destinatii au fost Grecia si Turcia. Acestea, alaturi de Bulgaria, au cunoscut cresteri spectaculoase, chiar si de 100%. Asta in conditiile in care pe litoralul autohton s-a constatat in acest an o scadere de 10% comparativ cu 2004.

Avioane pline

Dupa ce au sesizat, in 2004, ca cererea pentru excursiile in strainatate creste, managerii agentiilor de turism au rectionat prompt in acest an. "Capacitatea de chartere s-a dublat, si acestea au fost aproape in permanenta pline. Au fost si plecari din Cluj si Timisoara", spune Lucia Morariu, presedintele ANAT. Astfel, daca in 2004 erau 34 de curse charter saptaminal, in acest an, nu-marul acestora a crescut la 55. "S-au folosit avioane cu o capacitate mai mare, astfel ca putem sa vorbim despre o dublare a numarului de pasageri", spune Marius Draghici, secretar general al ANAT.

Asteptari mari pentru 2006

Per total, incluzind celelalte mijloace de transport, oficialii ANAT estimeaza ca in acest an a fost o crestere cu 20% pe partea de plecari in strainatate. Operatorii dau cifre si mai mari. "Cred ca in 2005 a fost o crestere de cel putin 35-40% si, pentru anul viitor pot sa dau ca sigura o crestere de 10%, chiar 20%", spune Alin Burcea, managerul unei agentii de turism. Trebuie spus ca multi au ales sa plece cu mijloacele de transport proprii, astfel ca se poate vorbi de o crestere mai mare. Pentru anul viitor, operatorii deja isi fac planuri pentru introducerea unor destinatii noi. "Aproximativ 90% dintre turistii care au plecat in strainatate prin noi au ales avionul. Pentru anul viitor vreau sa introduc trei noi curse", spune Alin Burcea.

Conform operatorilor, principalele cauze ale cresterii numarului romanilor care isi petrec concediile in alte tari o reprezinta calitatea slaba a serviciilor si preturile mult prea mari. Oricum, vacantele in strainatate nu mai sint un lux.

Cinci motive de a pleca

- preturile mici;
- serviciile de calitate;
- posibilitati de agrement superioare celor din statiunile romanesti;
- devalorizarea euro, care a atras ieftinirea pachetelor de servicii;
- cresterea numarului de curse charter si, prin urmare, ieftinirea acestora.

Valentin Baesu
Sursa: Cotidianul

=============================

Doua victime in lupta pentru BCR

Dintre cele noua banci interesate, doua, Fortis si KBC, nu au mai depus oferte pentru preluarea BCR. Azi aflam cele doua banci intre care se da lupta finala.

Sapte banci internationale din cele noua care si-au manifestat interesul pentru privatizarea Bancii Comerciale Romane au depus ieri, cind a fost termenul-limita, ofertele pentru preluarea unui pachet de 61,88% din actiunile bancii, potrivit Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Bancile care au renuntat la privatizare sint Fortis si KBC (Belgia). Cele sapte banci care au depus oferte sint Banco Comercial Portugues (Portugalia), National Bank of Greece (Grecia), Banca Intesa (Italia), Deutsche Bank (Germania), Erste Bank (Austria), BNP Paribas (Franta) si Dexia (Belgia).

Dupa anuntarea ofertelor, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, care este si presedintele comisiei de privatizare, s-a declarat "multumit de interesul manifestat pentru BCR". Ofertele tehnice si financiare vor fi deschise azi, dupa care vor fi evaluate de comisie. Vor fi selectate doua banci pentru negocierile finale, care isi vor imbunatati ofertele. Principalul criteriu de selectie va fi pretul din ofertele inaintate ieri.

Desi Fortis s-a retras din cursa pentru BCR, ea mai are sanse sa aiba de-a face cu banca romaneasca, pentru ca, in urma unei tranzactii recente, a ajuns sa detina 5% din capitalul Banco Comercial Portugues. Potrivit unor evaluari preliminare, valoarea pachetului care se va vinde poate ajunge pina la 3,4 miliarde de euro. In aceasta tranzactie, statul va vinde cota de 36,88% pe care o va detine, restul de pina la 61,88% urmind sa fie vinduta de BERD si IFC (cele doua institutii internationale care mai detin 25% din banca) la acelasi pret la care vor fi vindute actiunile statului.

Mihai Nicut
Sursa: Cotidianul