EurMonitor Extindere: Cei 10 - campioni dupa un an de la aderare

Comparata de unii cu Big Bang, extinderea de anul trecut a adus in sanul Uniunii Europene un numar fara precedent de tari sarace, suscitand in acelasi timp multe temeri / Turcia este indemnata sa asigure ireversibilitatea reformelor

In mai anul trecut, zece noi drapele fluturau, pe cerul luminat de soarele de primavara, in Parcul Phoenix din Dublin.
De la Vilnius la Valetta, 75 de milioane de persoane aveau sentimentul ca se intorc din nou acasa, dupa anii lungi ai Razboiului Rece.

La un an de la ultimul val de extindere, presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso spunea ca aniversarea "ne reaminteste un fapt esential: ca deschiderea catre ceilalti - si nu izolationismul - constituie motorul Uniunii, cel care produce rezultate".

Procesul largirii, explica el, a contribuit la consolidarea stabilitatii economice si politice, democratiei si drepturilor omului, intarind totodata pozitia Uniunii Europene pe arena internationala.

Jose Manuel Barroso recunoaste totodata ca extinderea UE a dus la aparitia unor noi semne de intrebare privind identitatea ei, siguranta frontierelor si asupra modului ei de functionare in anii care vin.

Comparata de unii cu Big Bang, explozia initiala care a dus la aparitia universului, extinderea de anul trecut a adus in sanul Uniunii Europene un numar fara precedent de tari sarace, suscitand in acelasi timp multe temeri.

Insa putine din ele s-au materializat, fie in estul fie in vestul continentului.

E drept ca in unele din noile tari membre s-a constatat o crestere a preturilor, insa exporturile lor precum si investitiile straine au sporit de o maniera si mai semnficativa.

Exporturile de produse agricole ale Poloniei, tara cea mai populata dintre noii veniti, exporturi destinate Germaniei si celorlalte tari membre, au crescut cu o treime fata de perioada dinaintea aderarii.

Fermierii polonezi au primit subventii in valoare de un miliard si jumatate de euro, ceea ce i-a transformat peste noapte din cei mai inversunati oponenti ai Uniunii Europene, in cei mai infocati suporteri ai ei.

Pe ansamblul noilor membri din rasaritul Europei, nivelul cresterii economice a fost anul trecut de 5 la suta, de doua ori mai mult decat media pe Uniunea Europeana, rezultate chiar mai bune fiind consemnate in Slovacia si tarile baltice.

Sase din cele zece tari admise anul trecut au facut deja pasi hotarati pe calea adoptarii monedei unice euro, fapt care ar urma sa produca in urmatorii cativa ani.

Aceleasi tari sunt fruntase si la capitolul punerii in practica a legislatiei europene.

Un studiu recent punea in evidenta faptul ca Lituania a adoptat cvasitotalitatea directivelor Uniunii Europene - exceptie facand doar unu la suta din ele - in timp ce media pe ansamblul celor 25 de tari membre e de 3.6 la suta.

Insa nu toata lumea priveste cu ochi buni succesele inregistrate de tarile est-europene, economii in general mici dar deschise, care au adoptat reforme radicale, precum introducerea cotei unice de impozitare.

Greii precum Franta si Germania se plang de o concurenta neloiala in ce priveste nivelul taxelor si impozitelor si de faptul ca noii veniti ar practica un dumping social, cu toate ca firmele si slujbele care se muta in rasaritul continentului nu au atins deloc un nivel semnificativ.

Temerile vechilor membri, ca vor fi inundati de mari mase de oameni, in cautarea unor slujbe mai bine platite, s-au dovedit iarasi, in mare masura, lipsite de temei. E drept ca in acest domeniu tabloul se prezinta oarecum diferit in cazul celor trei tari care au hotarat inca de acum un an sa-si deschida in totalitate piata muncii.

In timp ce in Suedia au fost inregistrati 4000 de imigranti proveniti din tarile nou admise, in micuta Republica Irlanda nu mai putin de 75.000 de persoane au facut cerere de permise de munca.

In Marea Britanie, cifra a fost de 130.000, de zece ori mai mult decat anticipasera autoritatile. Cu toate acestea, potrivit datelor furnizate de Ministerul de Interne, doar 800 de persoane au facut cerere de ajutoare sociale, insa 97 la suta dintre solicitari au fost respinse.

Agentiile care mediaza obtinerea de locuri de munca sustin ca instalatorii polonezi, medicii unguri si soferii letoni n-au facut atlceva decat sa umple golurile existente in piata muncii din Marea Britanie.

Din punct de vedere politic, impactul tarilor est-europene nou admise s-a constatat in adoptarea, de catre Uniunea Europeana, a unei atitudini mai dure fata de Rusia si in incurajarea schimbarilor democratice in Ucraina si alte regiuni ale fostului imperiu sovietic.

Polonia si Lituania vor chiar ca UE sa faca un pas mai departe si sa ofere Kievului perspectiva clara a aderarii.

Cu toate acestea, putini din colegii lor, vest-europeni, mai manifesta vreun apetit pentru noi valuri de extindere.

La un an de la Big Bang, Uniunea Europeana sufera de ceea ce unii observatori numesc "mahmureala ce a urmat ultimei largiri".

Nicaieri altundeva nu se manifesta o atitudine atat de zgomotos ostila ca in Franta. Multi francezi au acum sentimentul ca tara lor, odinioara motorul integrarii europene, a fost marginalizata de o coterie de politicieni ultra-liberali si pro-americani.

Daca acest sentiment, prevalent, se va concretiza in respingerea Tratatului constitutional al Uniunii Europene, la sfarsitul lunii mai, este posibil sa asistam la o franare a mecanismelor sale.

Un nou val de aderare, prin care sa fie cooptate in primul rand Turcia dar si Croatia precum si celelalte state din Balcani, ar putea lua mult mai mult timp pana sa devina realitate.

Admiterea Romaniei si Bulgariei, planuita pentru 2007, ar putea fi si ea amanata cu un an.

Insa ambele tari au deja o polita de asigurare sub forma Tratatului de aderare semnat saptamana trecuta, asa ca sunt virtual membre indiferent de soarta Tratatului Constitutional.

Dar odata ce Romania si Bulgaria vor fi facut pasul definitiv, Uniunea Europeana si-ar putea inchide portile pentru multi ani de-acum inainte.

Ana Maria Bota

Sursa: BBC

========================

Turcia este indemnata sa asigure ireversibilitatea reformelor

Turcia a primit aprecieri considerabile pentru progresul realizat in domeniul reformelor. Cu toate acestea, tara este indemnata sa se asigure ca reformele, atat politice cat si economice, sunt ireversibile.
 
Turcia trebuie sa-si schimbe modul de gandire daca doreste sa reuseasca in efortul de aderare la UE, a declarat Cancelarul german Gerhard Schroeder cotidianului turc Milliyet, intr-un interviu publicat luni (2 mai), in ajunul vizitei sale de doua zile in tara.

Discutiile de aderare dintre Ankara si UE urmeaza sa inceapa in 3 octombrie. Oficialii de la Bruxelles au precizat ca tara va putea adera la blocul celor 25 de natiuni doar dupa ce va indeplini toate conditiile de aderare, si in special criteriile politice. Printre masurile pe care Turcia trebuie sa le implementeze inainte de a adera la Uniune se numara imbunatatirea libertatii de expresie, libertatii religioase si a drepturilor minoritatilor, precum si eradicarea torturii si tratamentelor rele.

Mentionand faptul ca negocierile nu vor fi nici scurte, nici usoare, liderul german a subliniat faptul ca rezultatul acestora depinde de eforturile pe care Ankara le va depune pentru a se asigura ca reformele cerute sunt eficiente si durabile. Desi felicitata pentru progresul realizat in adoptarea legislatiei necesare, Turcia a fost criticata pentru faptul ca intarzie sa ia masuri pentru o implementare eficienta.

"Turcia a facut pasi importanti de la summitul UE din luna decembrie a anului trecut, cand a fost decisa lansarea discutiilor de aderare cu Ankara in 3 octombrie", a afirmat Schroeder, al carui guvern sprijina aderarea Turciei la UE. "Discutiile vor fi dificile si vor dura mult, iar reformele Ankarei vor determina cursul discutiilor".

Drepturile omului si alte libertati fundamentale trebuie garantate, a declarat liderul german, citat de Deutsche Press Agentur. Pentru ca procesul de reforma sa fie ireversibil, noua legislatie trebuie sa devina o parte din viata cotidiana a oamenilor de rand, a adaugat el.

Schroeder soseste la Ankara marti seara, dupa o scurta oprire in Bosnia si Hertegovina. El urmeaza sa se intalneasca cu Presedintele Ahmet Necdet Sezer si cu Primul Ministru Recep Tayyip Erdogan miercuri, inainte de a-si continua drumul catre Istanbul, unde va participa la un forum economic turco-german.

Saptamana trecuta, Directorul general al FMI Rodrigo Rato a cerut de asemenea Turciei sa asigure ireversibilitatea reformelor, declarand ca acesta este un pas important pe care tara trebuie sa-l faca pentru o crestere durabila a investitiilor straine directe.

"Turcia trebuie sa-si consolideze reformele economice", a declarat Rato vineri, la sedinta Consiliului Consultativ pentru Investitii din Turcia -- un grup influent din care fac parte directori ale unor companiilor straine, sefi ai institutiilor internationale, inalti oficiali ai guvernului si directori executivi din Turcia. "In acest sens, sunt incurajat de determinarea guvernului de a implementa importante legi bancare si privitoare la asistenta sociala. Pastrarea promisiunii aderarii la UE si implementarea cu succes a noii agende politice a guvernului ar trebui sa contribuie la ireversibilitatea procesului de reforma".

Sursa: Southeast European Times