Presa post-comunista: De la emancipare politica la re-monopolizare financiara?

Comunitatea media din Bucuresti discuta cu Karol Jakubowicz la Forumul Massmedia.

Watch-dogs, lap-dogs si attack-dogs

Media pluraliste care informeaza cetatenii in amanunt si cu veridicitate despre evenimentele locale, nationale si internationale, despre politicile guvernamentale ca si despre pozitiile partidelor politice, media care sa actioneze ca niste "caini de paza (watch-dogs)" in numele unui public critic fata de sferele puterii - acesta a fost visul dinainte de eliberarea de sub comunism. 15 ani mai tarziu, conform lui Jakubowicz, peisajul media este caracterizat de "caini de apartament (lap-dogs)" lipsiti de spirit critic pe de o parte si de "caini de atac (attack-dogs)" iresponsabili pe de alta. Guvernele inca detin un anumit control asupra media, in special asupra canalelor de televiziune si radio. In acelasi timp, intreprinzatorii privati de media isi extind propriul control, unii dintre ei promovandu-si propiile idei sau cariere politice, altii - majoritatea - fiind in primul rand interesati sa isi creasca profiturile cel mai usor vanzand distractii ieftine unui public necritic.

Saracia jurnalismului post-comunist

Jurnalistii in general nu au experienta unei culturi a profesionalismului bine inradacinata si probata de-a lungul timpului. Slab organizati, adesea pregatiti deficitar si prost platiti, jurnalistii tind sa aleaga calea unei rezistente minime. Cei cu constiinta sunt angajati intr-o lupta eroica - altii ar spune: donquijotesca - de sisif.

Per total, noile democratii post-comuniste au ajuns expuse la tendintele ingrijoratoare din media moderna inainte de a avea sansa de a-si construi linii de aparare solide. Ramane neclar felul in care jurnalismul competent si responsabil se va combina cu forta economica pentru a supravietui intr-o piata din ce in ce mai globalizata dominata de cativa furnizori puternici. Serviciile publice de broadcasting ar putea fi un raspuns, care aduce in prim plan inca o data problema independentei politice si a controlului guvernamental.

Romania: guvernul este in continuare inamicul nr. 1?

Discutiile din cadrul Forumului Massmedia au aratat ca aceasta problema ocupa inca un loc central in dezbaterea publica priivind media din Romania. Multi, asa cum este cazul dnei Mona Musca, continua sa vada cel mai mare pericol pentru libertatea de expresie venind din partea puterii - prin legi restrictive, prin numiri politice si prin presiuni economice (controlul asupra pietei de publicitate, scutiri de taxe conditionale). Asa cum se intampla si in cazul altor probleme care fac obiectul ingrijorarii publice, sperantele de imbunatatire a situatiei din cadrul media sunt legate de standardele stabilite de Bruxelles.

Copierea de legi occidentale nu mai este suficienta

Forumul Massmedia a aruncat o privire critica asupra felului in care legi si modelele de institutii occidentale au fost adoptate in Romania. Participantii la forum au considerat ca Romania va trebui sa ia chestiunile legate de politiciele media in propriile maini. Un obiectiv-cheie este asigurarea unei transparente totale a institutiilor publice de media, un altul este ingradirea influentei politice. Participantii au cazut de acord asupra nevoii ca societatea civila sa aiba acces la procesul de luare a deciziilor in domeniul media.

Forumul massmedia continua

Turul de orizont al primei intalniri din cadrul Forumului Massmedia a oferit o baza pentru intalnirile viitoare, care se vor concentra pe pasii concreti care trebuie facuti pentru extinderea libertatii de expresie in Romania, pentru a-i da continut printr-un jurnalism competent si serios si pentru a contracara tendintele degenerative deja vizibile.

Forumul Massmedia este o initiatica a Fundatiei Friedrich Ebert. Forumul este coordonat de catre Delia Mucica si reuneste la fiecare trei luni jurnalisti, reprezentanti ai companiilor media si ai agentiilor de stiri, politicieni, manageri din cadrul institutiilor publice de media, experti si reprezentanti ai societatii civile. Urmatoarea intalnire este programata pentru ianuarie 2005.

Sursa: Fundatia Friedrich Ebert