Romanii - mai realisti in ce priveste aderarea la UE

Scade optimismul si creste indiferenta fata de Uniunea Europeana, conform celui mai recent Eurobarometru, facut public de Delegatia Comisiei Europene in Romania. Romanii continua sa fie natiunea cu cea mai puternica raportare sociala pozitiva la UE. Nivelul lor de incredere in UE este insa in declin continuu.

Este o reducere  de la 74% in toamna 2004, la 68% in primavara 2005 pentru a ajunge in toamna anului 2005 la 64%. Un declin si mai pronuntat are loc in legatura cu ponderea euro-optimistilor.

Pierderea de sase procente in segmentul de euro-optimisti in decursul anului 2005 este insotita de o sporire a euro-indiferentei cu tot atatea procente. Cea mai puternica pierdere de incredere in UE se inregistreaza, la nivelul Romaniei, in mediul rural si pentru populatia cu  nivel redus de educatie: in mai putin de o jumatate de an in rural  a avut loc o reducere cu 7 puncte procentuale a celor care au incredere in UE (fata de o reducere de numai  2 puncte in urban).

In aceeasi perioada increderea in UE a scazut pentru populatia cu nivel elementar de educatie cu 11 puncte procentuale fata de  numai patru puncte procentuale pe ansamblu esantion.

Daca se compara tarile europene sub aspectul increderii pe care o au numai cei cu educatie de nivel primar  (nu toata populatia din esantionul de tara) atunci Romania apare la mijlocul ierarhiei  continentale de incredere in UE. In ierarhia de incredere pentru segmentul de populatie  cu nivel maxim de educatie, Romania apare pe locul trei, dupa Portugalia si Republica Cipru iar in ierarhia pentru persoanele cu nivel mediu de instructie pe locul al doilea, dupa Portugalia.

Acelasi proces de reducere a  increderii se manifesta si fata de institutiile interne, romanesti: cea mai puternica este reducerea increderii in institutiile politice, respectiv fata de  guvern, parlament si partide politice. Increderea  in justitie isi opreste trendul ascendent inregistrat in perioada anterioara  dintre toamna anului 2004 si primavara anului 2005. In intervalul scurs de la eurobarometreul anterior increderea romanilor in justitie se reduce de la 35% la 31%. Diferenta de numai patru puncte procentuale poate fi efect de modificare a perceptiei publice dar si de eroare de masurare. Nivelul la care s-a ajuns in toamna anului 2005 este insa, in continuare, mai ridicat fata de cel din toamna anului 2004 (26%).

Ingrijorari si asteptari constante

Agricultura, taxele sporite si cresterea consumului de droguri sunt cele trei categorie de temeri pe care romanii le manifesta in legatura cu procesul de integrare europeana (Figura  11).In decursul ultimului an de zile  aceste temeri se mentin in top si, in plus, cunosc o usoara accentuare.

Independent de procesul de integrare europeana, romanii percep ca principale probleme ale tarii -  situatia economica, preturile in crestere si somajul. Economia si preturile au fost intre primele trei ingrijorari si in valurile anterioare de sondaj 2005/1 si 2004/2. Noua este tema somajului care apare cu o mai  mare incarcatura problematica in toamna fata de primavara anului 2005.

Romania se incadreaza, sub aspectul profilului pe care il are agenda  ei sociala, in aceeasi grupa cu Bulgaria , Grecia si Portugalia. Este vorba, deci, predominant , de o grupa a tarilor balcanice (exceptia fiind Portugalia). Pentru populatia din aceste tari  dominanta de interes sau de ingrijorare o constituie situatia economica in special prin componentele ei legate de somaj si preturi. Infractionalitatea, sanatatea si pensiile formeaza a doua mare familie de ingrijorari pentru populatia acestor tari.

Imaginea romanilor despre ce ar trebui sa intreprinda UE este un reflex al agendei sociale romanesti. Daca principalele probleme sunt  economia si somajul, atunci politicile UE , sustine romanul mediu, ar trebui sa vizeze cu prioritate  combaterea saraciei si a somajului.  Acest tip de rationament social este implicit in datele rezultate din ultimele trei sondaje Eurobarometru.

Comparatia intre ultimele trei sondaje Eurobarometru indica o stabilitate crescuta a asteptarilor pe care le au romanii fata de  UE. Sunt cateva domenii pentru care au aparut totusi sporuri considerabile de asteptari ale romanilor fata de UE: combaterea terorismului,  lupta impotriva drogurilor si combaterea somajului.

"Acest raport arata ca romanii seamana tot mai mult cu ceilalti europeni, chiar daca in multe privinte tind sa fie mai increzatori decat altii in proiectul european. Este un proces firesc de apropiere nu numai cronologica de Europa, ci si mentala", a declarat domnul Jonathan Scheele, Seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Scheele a mai spus ca lucrurile merg in directia cea buna, "avem mai putini euro-optimisti".

Raportul prezinta principalele rezultate ale  sondajului Eurobarometru (EB) pentru Romania. Este cel de-al 64 val al acestui sondaj la nivel european. In Romania primul raport national pe baza datelor de Eurobarometru a fost editat  pentru valul 62, corespunzator sondajului din toamna anului 2004 . Raportul actual este cel de-al treilea in serie romaneasca si analizeaza datele culese de TNS CSOP. Chestionarul inclus in anexa a fost aplicat in perioada 13 octombrie - 31 octombrie 2005, pe un esantion reprezentativ de 1000 persoane.