TEN-T: dinamita ecologica a Europei
Proiect de imbunatatire si extindere a retelei de transport paneuropene, contestat de organizatiile ecologiste / Termenele mediului, prevazute de Tratatul de Aderare
09:30
UE vrea sa investeasca anual doua miliarde de euro intr-un proiect de imbunatatire si extindere a retelei de transport paneuropene. Organizatiile ecologiste contesta acest proiect, care afecteaza importante rezervatii naturale din Europa, printre care si Delta Dunarii.
Proiectul Uniunii Europene poarta acronimul TEN-T (TransEuropean Transport Network) si este o initiativa a Directoratului General de Transport al UE. Pentru definitivarea proiectului, a fost creat, in septembrie anul trecut, un comitet de lucru la nivel inalt, format din ministri de transport ai tarilor membre sau in curs de aderare si reprezentanti ai unor banci internationale.
65 de situri protejate de UE
Subiectul care stirneste cele mai multe controverse este cel al preconizatului canal Dunare-Main-Rin. Uniunea spera sa obtina astfel scaderea costurilor de transport, precum si reducerea poluarii. Dar, pentru a fi pus in practica, sase miliarde de euro trebuie investiti in acest proiect, care va distruge 65 de situri strict protejate ale Uniunii Europene. Forumul Mondial pentru Natura (WWF) se opune categoric acestui proiect si este pregatit sa inceapa un nou proces, la Strasbourg, pe aceasta tema.
Curtea de la Strasbourg a mai judecat un proces intentat de WWF Uniunii Europene si a decis in favoarea WWF. In acest caz, era vorba de Via Baltica, tot o componenta a proiectului TEN-T. Urma sa se construiasca o linie de cale ferata care sa uneasca Varsovia cu Helsinki, trecind prin mijlocul parcului national Biebrza. Curtea de la Strasbourg a decis ca au fost incalcate prevederile Conventiei de la Berna si a obligat Uniunea Europeana si Polonia sa gaseasca trasee alternative pentru constructia caii ferate.
Transparenta zero la Bruxelles
Tot la presiunea societatii civile, Directoratul de Transport al Uniunii a organizat marti, 5 aprilie, la Bruxelles o consultare publica pe tema proiectului TEN-T. Pentru ca dezbaterea a fost foarte putin mediatizata, majoritatea participantilor a fost compusa din reprezentanti ai patronatelor de transport sau ai administratiilor locale din zonele care vor beneficia economic de pe urma programului TEN-T. Ecologistii au fost reprezentati de Forumul Mondial pentru Natura (WWF), organizatia internationala "Prietenii Pamintului" si Asociatia "Salvati Dunarea si Delta - Academia Catavencu".
Acestia au criticat in primul rind lipsa de transparenta a UE in legatura cu acest proiect.
Articol complet in Cotidianul
======================
Apa se integreaza in UE peste 12 ani
Romania trebuie sa se conformeze, in urmatorii ani, cerintelor Uniunii Europene cu privire la protectia mediului.
Potrivit Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, cerintele privind calitatea aerului vor fi aplicate treptat, existind trei termene de indeplinire: 31 decembrie 2007, 31 decembrie 2008 si 31 decembrie 2009. In privinta deseurilor si a reciclarii acestora, Romania trebuie sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare a majoritatii categoriilor de deseuri pina la 31 decembrie 2011. Pina la 1 ianuarie 2007, trebuie sa se ajunga la o capacitate de reciclare a gunoaielor de 32% din masa totala, in 2008 - 34%, in 2009 - 45%, iar in 2010 - 48%. Exceptie de la regula fac citeva categorii de deseuri (printre care si cele din sticla), care vor ajunge sa fie reciclate in proportie de suta la suta la finele lui 2013. Cerintele privind deseurile lichide, corozive si oxidante si prevenirea infiltrarii apelor de suprafata in deseurile depozitate nu se aplica unui numar de 23 de instalatii. In acest caz, sint aplicate perioade de tranzitie de la unu pina la sapte ani, fiind astfel impusa reducerea treptata a cantitatii de deseuri depozitate. Calitatea apei este domeniul in care tara noastra a obtinut cea mai mare perioada de tranzitie: 2017. La un an de la aderare, Romania va trebui fie sa imbunatateasca, fie sa renunte la 52 de incineratoare pentru deseuri medicale, alte sase urmind sa dispara un an mai tirziu.
Sursa: Cotidianul

Stire preluata de la Euroactiv.ro