Turcia intentioneaza sa adopte masuri mai stricte de combatere a terorismului

Guvernul a elaborat un pachet de legi impotriva terorismului care vizeaza diminuarea problemei tot mai mari a violentelor infaptuite de militantii Partidului Muncitorilor din Kurdistan.

Unii se tem insa ca masurile reprezinta un pas inapoi in privinta reformelor legate de aderarea la UE.
 
Confruntat cu o escaladare a activitatilor teroriste si a tensiunilor sociale, guvernul Turciei a elaborat un proiect de lege care vizeaza sporirea puterii fortelor de securitate. Parlamentul va dezbate probabil proiectul in aceasta toamna.

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizatie ilegala aflata pe lista neagra a grupurilor teroriste a SUA si UE, a declarat joi (6 octombrie) ca a revocat armistitiul temporar si a reluat campania armata. "Prin lansarea negocierilor [de aderare la UE], problema kurzilor nu mai este doar problema Turciei, ci a devenit o problema fundamentala a UE", declara PKK intr-un comunicat.

Violentele indreptate impotriva civililor si fortelor armate au sporit din iunie 2004, cand grupul a anuntat reluarea atacurilor, dupa o perioada de acalmie de cinci ani. Campania PKK exercita presiuni asupra guvernului Primului Ministru Recep Tayyip Erdogan, care trebuie sa infrunte aceasta amenintare intr-un moment in care Turcia incearca sa alinieze situatia drepturilor omului la standardele UE.

Cautand o modalitate de impacare a acestor prioritati, cabinetul lui Erdogan a analizat legislatia de combatere a terorismului din Marea Britanie, care a elaborat masuri mai aspre in urma atacurilor cu bomba din luna iulie. Consiliul Suprem Antiterorism din Turcia s-a intrunit pentru prima oara din 1997, sub conducerea Ministrului de Externe Abdullah Gul.

Proiectul de lege al guvernului defineste terorismul in sens larg, acoperind orice crima care vizeaza structurile constitutionale, politice, legislative, judiciare, economice sau sociale ale tarii. Oricine afiseaza simboluri sau embleme ale organizatiilor ilegale sau face propaganda pentru acestea este pasibil de inchisoare si poate fi inchis pe o perioada de doi pana la cinci ani. Persoanele pot primi interdictia de a intra sau de a trai intr-o anumita regiune si chiar de a locui in unele zone rezidentiale sau intr-o locatie anume.

Ministrul Justitiei Cemil Cicek insista ca proiectul de lege este conform cu standardele UE, desi cei care pledeaza pentru drepturile omului afirma contrariul. Acestia au cerut autoritatilor sa nu sacrifice libertatile civile pentru sporirea securitatii.

"Toate articolele din legile noastre care restrictioneaza drepturile omului au fost excluse in ultimii ani. Nimeni nu va accepta ca fostele articole sa fie reincluse", a afirmat Attila Maras, purtatorul de cuvant al Comisiei parlamentare pentru Drepturile Omului.

"Noul document nu trebuie sa afecteze libertatile si drepturile oamenilor. Vom examina proiectul cu meticulozitate. Daca vom gasi vreun neajuns sau vreo incalcare a drepturilor omului in acesta, le vom contesta", a afirmat Maras.

Allan Cove pentru Southeast European Times