UE isi reafirma politica usilor deschise

O serie de decizii importante luate de Comisia Europeana (CE) au crescut sperantele tarilor din Vestul Balcanilor. La inceputul lunii noiembrie, CE a recomandat ca Macedoniei sa i se acorde statutul oficial de tara candidata. De asemenea a deschis calea pentru semnarea unui Acord de Stabilizare si Asociere (SAA) cu Albania si inceperea negocierilor legate de SAA cu Bosnia-Hertegovina.

Intr-un moment in care multe voci exprima ingrijorare cu privire la "oboseala extinderii" in organizatie, autoritatile de la Bruxelles si-au demonstrat angajamentul fata de aducerea zonei Balcanilor in familia europeana.
 
Recomandand acordarea statutului de tara candidata pentru Macedonia, Comisia Europeana a confirmat din nou ca UE nu a uitat de Balcani. In plus fata de recomandarea pentru Macedonia, emisa pe 9 noiembrie, Comisia a publicat de asemenea rapoarte anuale regulate cu privire la candidatele Turcia si Croatia, precum si la Serbia-Montenegro, Bosnia-Hertegovina si Albania, precum si provincia Kosovo.

In timpul unei vizite intreprinse in Macedonia in urma cu mai bine de un an, Comisarul UE pentru extindere Olli Rehn a spus ca familia europeana de popoare nu ar fi completa daca nu ar include tarile din vestul Balcanilor. La momentul respectiv acesta a promis ca Macedonia va fi evaluata de catre Comisie in mod corect, atent si obiectiv.

Un an mai tarziu Rehn a spus in fata Parlamentului macedonean: "Va aduc aceasta evaluare. Contine o analiza atent documentata a progreselor facute de aceasta tara, precum si a punctelor slabe care trebuie rezolvate inainte ca aceasta tara sa progreseze in continuare pe calea catre UE."

Rehn a evidentiat realizarile Macedoniei - incluzand crearea unei democratii functionale, cu institutii stabile, progresele facute in ceea ce priveste implementarea Acordului-Cadru de la Ohrid, pasii facuti catre reforma judiciara si cea a politiei, schimbarile constitutionale menite sa imbunatateasca independenta si eficienta sistemului judiciar si eforturile de a armoniza legislatia Macedoniei cu acquis-ul UE.

Acesta a observat de asemenea ca inflatia scazuta, finantele publice echilibrate si nivelele modeste ale datoriei publice semnalizeaza o situatie macroeconomica care ofera o baza solida pentru dezvoltare economica.

In acelasi timp, comisarul a indicat anumite domenii in care mai este nevoie de imbunatatiri. Alegerile au fost marcate de nereguli, exista slabiciuni institutionale si coruptia este prezenta in multe domenii ale vietii economice, sociale si politice. Cetatenii asteapta progrese socio-economice semnificative si o crestere a standardelor lor de viata. Iar progresul reformelor din domeniul judiciar si cel al politiei trebuie sa continue.

In ciuda acestor provocari, Rehn a fost de acord cu premierul macedonean Vlado Buckovski, care a spus ca tara a primit un "bilet numai dus" catre o eventuala aderare la UE.

Comisarul a vizitat apoi Tirana, unde a prezentat raportul cu privire la progresul Albaniei. De la 31 ianuarie 2003 aceasta tara negociaza un SAA cu UE. "Stiu ca oamenii din Balcanii de Vest sunt ingrijorati de dezbaterea de anul acesta din UE cu privire la extindere. Insa pot sa va asigur ca portile UE va sunt in continuare deschise," a spus Rehn intr-un discurs tinut in Parlamentul albanez. Acesta a adus vesti bune despre SAA, confirmand ca negocierile sunt aproape finalizate.

"Stiu ca oamenii din Balcanii de Vest sunt ingrijorati de dezbaterea de anul acesta din UE cu privire la extindere. Insa pot sa va asigur ca portile UE va sunt in continuare deschise," a spus Comisarul UE pentru extindere Olli Rehn intr-un discurs tinut in Parlamentul albanez. [AFP]
 
"Concluzia noastra este ca Albania a facut suficiente progrese pentru a permite implementarea corecta a viitorului SAA," a spus Rehn.

In acelasi timp acesta a subliniat ca drumul catre UE este unul plin de provocari si ca nu exista scurtaturi. Reformele reale sunt esentiale - pentru economie, administratia publica si multe alte institutii, a spus acesta. In special Albania trebuie sa arate rezultate semnificative in lupta impotriva coruptiei. Cazurile trebuie rezolvate in mod ferm insa in stricta concordanta cu regulile si independent de afilierile politice.

Printre alte provocari pentru Albania se numara dezvoltarea capacitatii administrative pentru a putea aplica in mod corect regulile UE, dezvoltarea unei economii de piata functionale si imbunatatirea standardelor pentru alegeri.

Intre timp Bosnia-Hertegovina a facut un pas mare inainte cu noile rapoarte de progres ale CE. Observand progresele facute in cateva domenii-cheie, Comisia a recomandat inceperea negocierilor pentru semnarea unui SAA.

Restructurarea domeniului judiciar, reforma apararii si reformarea sistemului politienesc au avansat si cooperarea cu Tribunalul ONU pentru crime de razboi s-a imbunatatit semnificativ, arata CE.

In acelasi timp, avertizeaza raportul de progres, BH si eforturile sale reformatoare sunt impiedicate in continuare de structurile complexe de guvernare, politicile fragmentate si lipsa de resurse si personal calificat. Trebuie continuate eforturile catre cresterea eficientei institutiilor executive si legislative, asigurand echiparea corespunzatoare a autoritatilor la nivel de stat, consolidand coordonarea stat-entitate si luptand impotriva coruptiei.

In ceea ce priveste dezvoltarea economica, principala concluzie este ca au existat unele evolutii pozitive. Insa raportul de progres concluzioneaza ca economia BH functioneaza numai intr-o anumita masura in concordanta cu principiile pietei si ca trebuie facute mai multe eforturi pentru a rezolva problemele in privinta concurentei economice.

UE a inceput negocierile pentru SAA cu Serbia si Muntenegru pe 10 octombrie. In raportul sau pentru aceasta tara CE observa ca exista progrese semnificative in cooperarea cu Tribunalul ONU. In acelasi timp avertizeaza ca Serbia si Muntenegru trebuie sa faca mai multe eforturi pentru respectarea in intregime a Cartei Constitutionale, reformarea administratiei publice si domeniului judiciar, lupta impotriva coruptiei si asigurarea unui control democratic eficient asupra armatei. Liderii politici trebuie sa abordeze in mod constructiv problema Kosovo, arata CE.

Pe frontul economic, raportul arata ca economiile din ambele republici constituente opereaza intr-o oarecare masura potrivit principiilor pietei, insa sunt necesare eforturi reformatoare intense pentru a rezolva problemele de concurenta. In Serbia principalele evolutii pozitive sunt continuarea austeritatii fiscale, reducerea deficitului comercial, reducerea datoriei externe si continuarea progreselor in restructurarea si privatizarea sectorului bancar. Insa inflatia si presiunea salariala a crescut si mediul de afaceri ramane dificil. Sectorul guvernamental absoarbe in continuare prea multe resurse.

In Muntenegru, principalele evolutii pozitive au fost consolidarea cresterii economice, continuarea declinului inflatiei, progresul privatizarii, scaderea somajului, reducerea deficitului bugetar si cresterea imprumuturilor bancare. Insa datoria externa a crescut si mai mult si dezvoltarea sectorului privat este impiedicata in continuare de un sector judiciar ineficient. Cresterea accentuata a salariilor a diminuat competitivitatea, potrivit raportului CE.

Cu privire la Kosovo, CE a descoperit ca Institutiile Provizorii ale Auto-Guvernarii au demonstrat un angajament solid pentru implementarea standardelor stabilite de ONU. Insa avertizeaza de asemenea ca in ceea ce priveste intoarcerea refugiatilor, libertatea de miscare si drepturile proprietarilor s-au facut progrese modeste. Lipsa de respect pentru domnia legii si problemele cauzate de crima organizata si coruptia extrem de raspandita sunt chestiuni ingrijoratoare, potrivit CE.

Raportul Comisiei a facut apel pentru consolidarea administratiei publice din Kosovo si sistemului judiciar si pentru asigurarea faptului ca acestea nu se gasesc sub influente politice, pentru implementarea procesului de descentralizare, luand in considerare parerile tuturor comunitatilor si pentru imbunatatirea situatiei Drepturilor Omului, in special in cazul minoritatilor.

In concluzie se poate spune ca CE urmareste cu atentie evolutiile din regiune si ca tarile din sud-estul Europei mai au inca multe de facut. Intre timp, progresele facute de Macedonia in ceea ce priveste obtinerea statutului de tara candidata si in special cele facute de Croatia in ceea ce priveste inceperea negocierilor pentru aderare dau sperante celorlalte tari din sud-estul Europei.

Zoran Nikolovski, din Skopje pentru Southeast European Times