Alegeri pentru viitorul Justitiei

Votul de astazi al magistratilor are o miza extrem de importanta, pentru ca, in urma reformelor legislative din acest an, viitorul consiliu va fi alcatuit pentru prima oara din membri alesi pe criterii democratice si nu politice, asa cum s-a intimplat in trecut. In plus, viitorul consiliu va fi primul CSM care va avea o putere reala, preluind de la Ministerul Justitiei (MJ) toate atributiile legate de cariera magistratilor si de organizare a sistemului judiciar. Pina in prezent, CSM a functionat ca o anexa a MJ, in care ministrul Justitiei detinea o putere aproape absoluta.

Noul CSM ar trebui, teoretic, sa restabileasca echilibrul puterilor in stat si sa taie pirghiile prin care puterea politica poate influenta actul de justitie, aceasta fiind una din criticile constante ale organismelor europene. Nu in ultimul rind, viitorul CSM va avea de rezolvat si problema coruptiei din sistemul judiciar.
Concurs de CV-uri

Consiliul Superior al Magistraturii va fi alcatuit din noua judecatori si cinci procurori, alesi prin vot secret de adunarile generale ale magistratilor, doi reprezentanti ai societatii civile, desemnati de Senat, si trei membri numiti din oficiu: presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), procurorul general al Romaniei si ministrul Justitiei.

In urma votului de astazi, vor fi nominalizati doi judecatori de la ICCJ, patru de la curtile de apel, doi de la tribunale si unul de la judecatorii.

De asemenea, se vor alege un procuror de la Parchetul General, un reprezentant al Parchetului National Anticoruptie si cite un procuror de la Parchetele care functioneaza pe linga curti de apel, tribunale si judecatorii. Pentru fiecare categorie de instanta sau Parchet, cu exceptia institutiilor centrale care functioneaza la nivel national (ICCJ, PICCJ si PNA), exista cite 16 candidati. Multi dintre acestia au intrat pentru prima oara in cursa pentru CSM si sint relativ putin cunoscuti de cei care urmeaza sa-i voteze. Singura sursa de informatii cu privire la candidati au fost CV-urile acestora, afisate timp de citeva zile pe holurile instantelor. Aceasta forma de popularizare a candidatilor a fost criticata de reprezentantii Asociatiei Magistratilor din Romania, care au afirmat ca, astfel, multi dintre magistrati ar putea fi pusi in situatia de a vota doar in functie de inspiratie.

"Magistratii au fost nemultumiti de faptul ca nu s-au organizat intilniri intre candidati, unde sa-si prezinte planurile pentru viitorul Justitiei", a declarat judecatorul Cristi Danilet, membru in Comisia AMR pentru alegerea CSM.
Nume vechi pe liste noi

Mai cunoscute sint numele candidatilor care fac parte si din actualul CSM si, prin urmare, au fost mai des mediatizati. Cei care fac parte din aceasta categorie sint insa de regula judecatori si procurori controversati, banuiti de legaturi mai mult sau mai putin vizibile cu anumite personaje politice. Este cazul judecatoarei Maria Huza, membra a actualului CSM si presedinte al Tribunalului Bucuresti.

Vazuta ca o protejata a fostului ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, judecatoarea Huza a reusit performanta de a fi singura candidata la CSM din partea celor sase tribunale aflate in subordinea Curtii de Apel Bucuresti.

La primul tur al alegerilor pentru CSM, desfasurat pe 16 noiembrie, Maria Huza a fost votata de 99 de judecatori, acestia bifind de altfel singurul nume existent pe buletinul de vot. Pe de alta parte alti 86 de magistrati s-au prezentat la urne numai pentru a-si anula votul, in lipsa de alti candidati.

Pe listele de candidati din partea Parchetului General il reintilnim pe procurorul Alexandru Tuculeanu, si el membru al actualului Consiliu Superior al Magistraturii. Unul dintre cei mai controversati procurori din Romania, numele lui Tuculeanu, este pronuntat deseori in legatura cu "solutionarea unor dosare privind evenimentele din 13-15 iunie 1990".

Un alt membru al CSM care vizeaza un nou mandat este judecatorul Anton Pandrea, presedintele Sectiei Civile a ICCJ, unul dintre magistratii care au votat, in 1995, impotriva retrocedarii caselor nationalizate. Acea hotarire a instantei supreme a generat apoi o avalansa de condamnari pronuntate de CEDO impotriva statului roman pentru nerespectarea dreptului la proprietate.

Sursa: Cotidianul