Ce sectoare ne duc in UE si ce ne trage in jos

Textilele, confectiile si pielaria au inregistrat scaderi record in anul 2005. Slaba lor performanta este ingrijoratoare fiind vorba de sectoare in care tara noastra este specializata si care, pana nu demult, propulsau productia industriala si exporturile. [EurActiv.ro]

Celelalte doua domenii esentiale pentru industrie si cresterea economica sunt prelucrarea lemnului si productia de mobila. Acestea sunt singurele care, potrivit specialistilor, se mentin pe linia de plutire si mai au sanse sa salveze scufundarea lenta a industriei de prelucrare in general.

Prelucrarea lemnului

Romania: crestere medie de 16% in perioada 1999-2004. Este in crestere ca procent in structura industriei, de la 1,8% in 1994 la 2,7 in 2003.

UE:O rata medie de crestere anuala de 1,1% la valoare adaugata si de 2,4% la productivitatea muncii.
Surse: EU Sectoral Competitiveness Indicators, Strenghtening EU Manufacturing, CERME, INSSE       


Conform analistilor, o lege veche a economiei spune ca, daca industria prelucratoare nu creste cu peste 3% intr-un an, cresterea economica a unei tari este in pericol. Datele din studiile de specialitate arata ca Romania se apropie ingrijorator de acest prag. Cauza este performanta slaba a sectoarelor cheie, cu ponderi importante la export.

In schimb, alte sectoare care, potrivit analizelor de specialitate, ar trebui incurajate, nu au fost bagate in seama in Romania: masinile electrice, tehnica de calcul si echipamente de telecomunicatii, mijloace de transport. Ele au un potential enorm de crestere, dar deocamdata nu exista multe actiuni si efecte concrete in aceste domenii. 

"Am efectuat o analiza asupra evolutiei economice din169 de state, pe timp de 25 de ani, care a demonstrat fara nici un echivoc ca tarile care au dezvoltat industria prelucratoare intr-un ritm mai puternic au dezvoltat un anumit ansamblu de sectoare. Acestea sunt: masinile electrice, mijloace de calcul, echipamente de telecomunicatii, aparate de masura, mijloace de transport rutier, masini si echipamente.

In Romania nu s-a dezvoltat nici unul dintre acestea. Cu o singura exceptie: investitiile realizate de o multinationala din domeniul auto. In afara de asta, nu avem in Romania firme puternice, filiale ale multinationalelor care sa impinga in fata aceste domenii", spune Cezar Mereuta, vicepresedintele Centrului Roman de Modelare Economica (CERME). 

Tara noastra a pariat pe cateva domenii care, in prezent, pot fi considerate "necastigatoare", raportat la competitivitatea lor pe plan extern, mai ales in relatiile cu Uniunea Europeana. La textile, imbracaminte si pielarie-incaltaminte, socul concurentei produselor chinezesti a adus aproape in pragul falimentului producatorii din Romania si Uniunea Europeana in egala masura. Industria alimentara si de bauturi prezinta o situatie paradoxala: este bine "infipta" pe plan intern, dar are performante aproape zero la export.

Industria textila

Romania: considerat sector cu avantaj relativ global si relativ stabil. A inregistrat o scadere de 3% in medie, in perioada 1999-2004.

UE: reprezinta 8% din valoarea adaugata bruta, in totalul industriei prelucratoare, in scadere ca productie. Media de scadere in anii 1993-2004 este de 2%. Provocari esentiale: inovatia, drepturile de proprietate intelectuala, competitia tarilor cu forta de munca ieftina. Restructurarile sunt cheia pentru cresterea performantei.

Industria alimentara

Romania: considerat sector cu avantaj relativ global si relativ stabil. Ca procente in structura productiei industriale, a scazut continuu, cel mai mult de la 18% in 1998 la 12% in 2002. Acum este de 13%.

UE: reprezinta 20% din valoarea adaugata bruta din industria prelucratoare si este caracterizata prin rate de crestere medii si ridicate. Cele mai mari provocari tin de legislatie si inovatie.

Surse: EU Sectoral Competitiveness Indicators, Strenghtening EU Manufacturing, CERME, INSSE

Prelucrarea lemnului si mobila se descurca ceva mai bine, in mare parte, datorita exploatarilor masive de masa lemnoasa. In anii 2004 si 2005, cotele de exploatare la nivel national au fost de aproape 9 milioane metri cubi. 

Ce ne asteapta pe termen scurt

Slaba performanta a sectoarelor cheie ale industriei de prelucrare, din ultimul an, nu confera perspective prea incurajatoare nici pentru anul acesta sau 2007. Integrarea in Uniunea Europeana va surprinde neplacut intreprinzatorii care nu si-au pus la punct sistemele de management al calitatii sau standardele de mediu.

Acesta reprezinta, potrivit expertilor, numai unul din factorii care vor da dureri de cap companiilor romanesti. "Sectoarele industriale trec acum printr-o restructurare fortata.

Pentru majoritatea firmelor, aceasta restructurare inseamna reducerea cotelor de piata si a marjelor de profit. In principiu, restructurarea a constat in o serie de presiuni conjuncturale: cursul de schimb, liberalizarea comerciala prin acordurile internationale", explica Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA).

El mai aminteste concurenta marfurilor asiatice, in special pe sectoarele intensive in forta de munca. "Un alt element care afecteaza firmele il reprezinta reducerea ajutorului de stat in industrie", adauga Voinea. 

In Planul National de Dezvoltare 2007-2013, intocmit de catre autoritati cu consultarea (cel putin teoretica) a mediului de afaceri, sunt enumerate atat problemele industriei de prelucrare cat si "o serie de avantaje care confera oportunitati reale pentru ca procesul de ajustare structurala sa asigure cresterea competitvitatii". Dintre acestea, in document sunt amintite: forta de munca calificata, cu costuri scazute, o piata interna cu mare potential de absorbtie, functionarea intr-o zona favorabila fluxurilor comerciale care vor suferi modificari ca urmare a aderarii Romaniei la UE.

Industria de prelucrare, in cifre, comparativ

Romania: 40% din cifra de afaceri este realizata de IMM si 43,9% din forta de munca este angajata in cadrul IMM-urilor
UE: 58% din forta de munca este angajata in cadrul IMM-urilor.

Masini si echipamente

Romania: ponderea in industria prelucratoare a scazut de la 5,8% (1994) la 3,5%(2003). Scadere     medie de 6% in perioada 1999-2004
UE: Contribuie cu 33% la valoarea adaugata bruta in ansamblul industriei prelucratoare. Pondere de      10% in industria de prelucrare.

Provocari: inovatie, protejarea drepturilor de proprietate intelectuala, acces la personalul specializat, standardele la care trebuie mereu sa se adapteze. Mai ales pentru componentele de productiei a motoarelor, provocari legate de poluare si inovare.

Surse: EU Sectoral Competitiveness Indicators, Strenghtening EU Manufacturing, CERME, INSSE

Mituri de ajutor

Specialistii GEA nu sunt de acord ca aceste "mituri" romanesti pot fi de ajutor. "S-a produs si o crestere a productivitatii, dar in majoritate prin reducerea numarului de angajati. Industria s-a adaptat defensiv la ce se intampla pe piata. Forta de munca nu este calificata, de fapt, pentru utilizarea tehnologiior performante", spune Liviu Voinea.

Un lucru bun pare sa fie acela ca in industria de prelucrare capitalul strain este majoritar. "Problema este ca cea mai mare parte din acesta este venit prin relocari. Pe masura ce presiunile se acutizeaza si costurile de salarizare cresc, companiile se pot foarte bine reloca in alta parte, dat fiind ca ele cauta zone cu costuri mai mici", explica Voinea. Nici mult-laudata pozitionare geostrategica nu poate constitui un avantaj atata timp cat lipseste infrastructura necesara.

Studiul de cercetare al CERMEdenumit "Dinamica performantelor economice ale companiilor din industria de prelucrare romaneasca din perspectiva integrarii europene" se afla acum in curs de editare si va apare in curand pe piata.

Documentul da verdicte la fel de putin incurajatoare pentru industriile "traditionale". De aici aflam ca "pe termen mediu, sustenabilitatea va depinde in foarte mare masura de modul in care Romania va sti sa atraga investitii straine in domeniile pe care piata, dupa 25 de ani, le-a demonstrat ca fiind castigatoare". 

Acestea sunt cele amintite: masinile electrice, mijloace de calcul, echipamente de telecomunicatii, aparate de masura, mijloace de transport rutier, masini si echipamente". Industria alimentara, paradoxal, acopera aproape 90% din cererea interna dar nu se vinde in afar granitelor.

"In Romania companiile nu stiu inca sa realizeze produse pentru UE. Nu respecta normele de calitate, sau, spre exemplu, anumite tehnici superioare de ambalare. Companiile trebuie sa inteleaga ca, daca nu incep repede sa se adapteze vor fi puse in situatia sa piarda portiuni importante de piata", spune Cezar Mereuta, din partea CERME. 

Liviu Voinea mai estimeaza ca "dupa 2007 va exista un puternic proces de concentrare, de fuziuni si achizitii. Cele din tara pot supravietui daca se vor concentra si daca isi vor internaliza costurile".

Sectoarele industriei de prelucrare din UE se misca greoi

Nici in Uniunea Europeana textilele si confectiile nu se simt prea bine. Este singurul domeniu care a scazut, per ansamblu, in decurs de 11 ani. In rest, asa cum se poate observa din ultima editie a buletinului de informare realizat de Directoratul General pentru Intreprinderi (DG Enterprise), sectoarele importante ale industria de prelucrare au crescut in medie cu cateva procente, in aceeasi perioada.

La nivel de strategie, cuvintele de ordine par sa fie "cresterea productivitatii, accesul la pietele din tarile slab dezvoltate, investitiile in cercetare si dezvoltare". Practic, obiectivele indentificate pentru politica industriala se apropie tot de legile de aur ale Agendei Lisabona. 

"Nu avem semnale ca industria prelucratoare din UE ar suferi socuri deosebite. In termen de patru ani, va trebui sa faca fata provocarii Agendei Lisabona", confirma Cezar Mereuta. In ceea ce priveste caracteristicile generale ale industriei de prelucrare, se observa ca, in ciuda scaderii fortei de munca, valoarea adaugata a crescut in timp. De asemenea, a crescut si oferta interna de bunuri realizate in industria analizata, reflectand si o crestere a productivitatii.

In documentul "EU Sectoral Competitiveness indicators", realizat in 2005 de catre un departament al Directoratului General Intreprinderi si Industrie al Comisiei Europene grupeaza sectoarele relevante ale economiei UE-15 in patru grupe "de crestere", pe baza unor numitori comuni. Acestia sunt: valoarea adaugata (in preturi constante), angajarile si productivitatea muncii. Sunt luate in calcul cresterile medii anuale pe timp de 23 de ani.

Prima grupa de industrii este caracterizata prin cea mai slaba performanta atat ca productie cat si ca evolutie a situatiei fortei de munca, situatia angajarilor si productivitate.  Aici sunt incluse textilele, confectiile, pielaria si incaltamintea. Rata de crestere la valoare adaugata este usor sub zero, iar performanta in termeni de angajari este chiar mai slaba.

Este vorba despre industrii care au stagnat, sau cu cresteri foarte mici, dar care au trecut printr-un proces de restructurari ce a condus in cele din urma la cresterea productivitatii.

Grupa a doua include un numar important de industrii din prelucrare care prezinta rate de crestere pozitive dar foarte mici si o situatie proasta in ceea ce priveste forta de munca.

Cresterea productivitatii este ridicata, dar inferioara celor din prima grupa. Aici se includ sectoarele de alimente, tutun si bauturi, prelucrarea lemnului, vehicule motorizate, mobila, prelucrare mecanica, celuloza, hartie, produse chimice, terminale radio si tv, mijloace de transport si subansamble, produse petroliere (rafinare).

In grupele trei si patru sunt putine sectoare din industria de prelucrare. Grupa 3 prezinta rate inalte de crestere la valoarea adaugata, destul de mici la forta de munca si o crestere constanta a productivitatii.

In grupa a 3a se remarca echipamentul de telecomunicatii cu crestere puternica in valoare adaugata (9.6 %) si productivitatea muncii de 11 %. In cateva sectoare de prelucrare, mai mult de 70% din valoarea adaugata este produsa de catre IMM-uri: textile, imbracaminte, pielarie, lemn si produse din lemn, instalatii metalice, mobila. In acelasi timp, numai in trei state membre UE, primele sase sectoare apartin domeniului prelucrarii: Austria, Finlanda si Irlanda.

La extrema opusa se situeaza Luxemburg, Olanda, Grecia si Danemarca, unde serviciile joaca un rol important in specializarea nationala. 

Ce spun producatorii interni

Industria de panificatie e luata la bani marunti in 2006: "Nimeni nu stie exact ce se va intampla exact cu firmele din industria de panificatie dupa integrarea in UE. Procentele care se vehiculeaza, legate de inchiderea fabricilor, sunt bazate pe estimari subiective.

ANSVSA a derulat o serie de controale in domeniul carnii si laptelui. Abia anul acesta se fac controale si evaluari in industria de panificatie. Starea marii majoritati a fabricilor este buna, este vorba de carente care pot fi indreptate. Sunt foarte putine cazuri in care s-ar putea spune ca situatia e dezastruoasa.

Numai cei care nu vor face investitiile necesare vor fi realemnte inchisi. Acest lucru se poate intampla unora, in cazul lipsei de fonduri pentru aceste investitii. Cat priveste concurenta firmelor mari, in acest domeniu va fi loc intotdeauna pe piata interna pentru toti.

Exista companii mari, prezente in marile lanturi de magazine si exista micii producatori pe plan local", spune Doris Stoian, director executive al Asociatiei Nationale a Industriei de Morarit si Panificatie (ANAMOB). Aceasta adauga faptul ca, in domeniul amintit, activeaza circa 6.000 de companii, dintre care aproximativ 200 sunt membre ANAMOB.

"Situatia este grava. Dupa ce am avut sase ani cresteri consecutive, anul trecut au scazut drastic toti indicatorii. Un factor important este scaderea cu 7,5% a fortei de munca. Aceasta se datoreaza recesiunii din sectoarele componente ale "industriei usoare": textile, confectii, pielarie-incaltaminte.

Cauzele principale au fost cursul de schimb, cresterea tarifelor la utilitati, concurenta neloiala a produselor chinezesti. In plus, a venit, la 1 ianuarie 2005, eliminarea cotelor in comertul mondial cu textile.

Singura noastra sansa este sa invatam din politicile europene. In UE, au identificat niste nise salvatoare. Este vorba despre asa-numitele "textile inteligente": anumite tesaturi, tricoturi cu varietati si design deosebit, in principal bazate pe inovatie", spune Aurelientu Popescu, presedinte executiv al Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS).

Industria electronica si de software creste incet, dar sigur

"A fost un porces de dezvoltare continua. In ultimii 4-5 ani, acest domeniu s-a dezvoltat intr-un ritm accelerat. Au existat, in egala proportie, masuri guvernamentale, eforturi de marketing ale organizatiilor profesionale si companiilor. Problema principala in acest domeniu o reprezinta maturizarea si intrarea intr-o noua faza. 

Cresterile au fost, oricum, impresionante, de 20% anual si, pentru unele componente, de peste 50%. Cheia succesului este inovarea.

Tarile care au investit in inovarea din aceste domenii au avut numai de castigat. Cele mai bune performante le-am obtinut la outsourcing", spune Alexandru Borcea, presedintele Asociatiei Firmelor de Electronica si Software din Romania.

El spune ca, potrivit statisticilor oficiale, exista 8.000 de companii in acest domeniu. "In acelasi timp, potrivit datelor noastre, din acestea numai jumatate sunt competitive si numai 1.000 competitive pe plan international", adauga Borcea.

Oana Mora, [o analiza EurActiv.ro]

Statistici, publicatii, linkuri

Industriile in UE 

Pagina GEA

Pagina CERME