EurMonitor Business: Americanii dau 420 milioane de dolari pe Astral

Compania americana UPC urmeaza sa semneze contractul de achizitie a operatorului de cablu Astral Telecom / Inflatia reala bate prognoza / Deficitul bugetar va fi majorat la circa 1% din PIB in urma inundatiilor / Profituri de peste 50% pe Rasdaq

Compania americana UPC urmeaza sa semneze pana la sfarsitul saptamanii contractul de achizitie a operatorului de cablu Astral Telecom in cadrul unei tranzactii care se situeaza in jurul valorii de 420 mil. $ (circa 350 mil. euro), afirma surse din piata. Aceasta este una dintre cele mai mari tranzactii private de pe piata romaneasca.

Afacerea Astral a fost dezvoltata de la zero de un grup de oameni de afaceri din Cluj, unul dintre ei fiind Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania. In 2000, Astral a atras in afacere un fond de investitii american, cu banii caruia a facut achizitii si a investit in dezvoltare.

UPC este al treilea jucator pe piata romaneasca de cablu. UGC Europe, detinuta de compania americana UnitedGlobalCom (UGC), va prelua treptat pachetul integral de actiuni prin intermediul UGC Europe. De asemenea, cumparatorul va prelua si datoriile Astral.

O parte importanta a datoriilor provine din contractarea unor credite in 2003 de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si de la institutia de credit olandeza FMO, valoarea imprumuturilor fiind de 7 mil. $, respectiv de 5 mil. euro.

Banii astfel obtinuti au fost folositi la extinderea operatiunilor Astral, in ultima vreme realizand o campanie de achizitii pe piata de profil.

Actionarii actuali ai companiei Astral Telecom urmeaza sa-si faca "exit" - ul treptat din afacere, plata pretului pe pachetul de actiuni urmand sa se realizeze in mai multe transe , spun sursele citate.

Potrivit ultimelor informatii disponibile, compania Astral, care se bate cu RCS pentru pozitia de lider al pietei de cablu, este controlata de fondurile de investitii Cresianco Limited - 34,35%, Dixon Investments Overseas Limited - 25,69%, Bridgecom Holdings Limited - 6,16%, Wordfield Limited - 7,16% si Dealgate Trading Limited - 1,61%, precum si de persoanele fizice Ghite Sorin Voicu - 3,95%, Pop Baldi Nicolae Dan - 3,95%, Urasi Bela - 3,95%, Nicola Olimpiu Valentin - 3,95%, Ciorcila Horia - 4,29%, Goia Dorel - 1,18%, Goia Ioan - 2,1%, Oprea Mariana - 1,61% si Meciu Eugen, sub 0,1%.

Gigantul financiar american AIG detine aproximativ un sfert din afacerea Astral, unde este prezent prin intermediul fondului de investitii Dixon Investments Overseas Limited.

Restul actiunilor sunt detinute direct si indirect de catre un grup de persoane fizice, cei mai reprezentativi fiind Horia Ciorcila, respectiv Ghite Sorin.

Sursa: Ziarul Financiar, citat de HotNews.ro

====================

Inflatia reala bate prognoza

Inundatiile, dar si indecizia guvernului referitoare la valoarea TVA ridica indoieli cu privire la nivelul indicatorilor macroeconomici. Tintele de inflatie din 2005 si 2006 ar putea fi depasite. In schimb, cursul valutar nu va oscila foarte mult fata de cel actual.

"Tinta de inflatie pentru 2005 cred ca o vom mentine pina in 8%", a declarat ieri Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Pentru anul viitor, valoarea acestui indicator va depinde insa de politica fiscala pe care Executivul o va adopta in aceasta perioada. "Guvernul are nevoie de resurse bugetare. Daca le va gasi, altfel decit in TVA, ne ajuta la dezinflatie si vom atinge 5% (tinta inflatiei pentru 2006 - n.r.). Daca va creste TVA, atunci tinta se va modifica", a mai spus Isarescu, potrivit caruia tinta este in pericol si daca se va face "miscarea de la impozitele directe catre cele indirecte".

Leul este lasat sa pluteasca

In ceea ce priveste "soarta" leului, BNR va duce o politica de flexibilizare mai mare a cursului de schimb, in contextul mentinerii regimului de flotare controlata. "Vom actiona fie asupra cererii, fie asupra ofertei, dar cursul trebuie lasat sa pluteasca", a declarat Isarescu, adaugind ca leul are o tendinta de apreciere.

Calculele Finantelor nu se potrivesc cu ale FMI

Pe de alta parte, ministrul Finantelor, Ionut Popescu, a precizat ca valoarea TVA se va discuta in interiorul guvernului, urmind ca, peste citeva saptamini, odata cu toate prevederile din strategia fiscala, sa fie discutata si cu partenerii sociali.

Din cauza inundatiilor si, implicit, a presiunii care exista pe deficitul bugetar, guvernul a aminat trimiterea scrisorii de intentie catre boardul FMI, demers care era prevazut pentru luna august. "Am discutat cu Fondul. Ei inteleg ce se intimpla, dar, din pacate, noi nu am terminat evaluarile (pagubelor provocate de inundatii - n.r.). E bine ca deficitul bugetar pe 2005 sa fie sub 1%", a precizat Popescu. Guvernul a negociat cu FMI, pentru anul acesta, un deficit bugetar de 0,7%.

Alina Stanciu

Sursa: Cotidianul

====================

Deficitul bugetar va fi majorat la circa 1% din PIB in urma inundatiilor

Romania va majora deficitul bugetar din acest an peste plafonul convenit cu Fondul Monetar International (FMI), in urma celor mai grave inundatii din ultimii 50 de ani, a declarat secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice, Dragos Neacsu, intr-un interviu acordat Reuters.

Neacsu a spus ca pagubele majore produse de inundatii au obligat Guvernul sa creasca plafonul deficitului bugetar la circa 1% din Produsul Intern Brut (PIB), de la cel de 0,74% convenit in luna iunie cu reprezentantii FMI. "A fost o decizie luata de Executiv, de crestere a deficitului la circa 1% din PIB", a declarat Neacsu, care a precizat ca hotararea a fost luata in conditii de urgenta.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a indicat inca de saptamana trecuta ca deficitul ar putea creste din cauza inundatiilor, dar a spus ca Guvernul va incerca sa respecte obiectivele macroeconomice.

Neacsu a mai declarat ca Guvernul cauta mijloace de finantare a lucrarilor de refacere a zonelor afectate de inundatii si ca prefera sa se imprumute de pe piata interna decat din strainatate, daca va decide sa emita obligatiuni.

Oficialul a mai spus ca Ministerul Finantelor Publice va continua planul de a inlocui treptat actualele tipuri de obligatiuni cu obligatiuni locale de referinta,  emisiuni care pot fi redeschise in viitor, potrivit strategiei de dezvoltare a unei piete interne de imprumut. "Intentia este de a apela mai mult la piata interna si, bineinteles, acest proces trebuie sa inceapa cu stabilirea unui numar de obligatiuni de referinta", a spus Neacsu.

El a precizat ca s-a ajuns la concluzia, dupa consultari cu participantii de pe piata, ca obligatiunile cu perioade de maturitate de 10 si 15 ani pot fi considerate de referinta, ca si cele pe termen scurt, de doi sau trei ani. Ministerul intentioneaza sa puna la punct, pentru prima oara, o strategie a datoriilor pe termen mediu, in aceasta toamna, concomitent cu legislatia necesara infiintarii unui birou independent al managementului datoriilor, similar celui creat in Slovacia, in 2003.

Romania, care va liberaliza accesul investitorilor straini la obligatiunile guvernamentale, de la 1 ianuarie 2006, intentioneaza, de asemenea, sa lanseze tranzactiile electronice cu obligatiuni si spera sa dezvolte o piata atractiva a datoriilor, in urmatorii doi ani.

Sursa: Gandul

===================

Profituri de peste 50% pe Rasdaq

Sora mai mica a BVB, Bursa Electronica Rasdaq, a devenit o mina de aur pentru jucatorii de pe piata de capital. Citeva societati listate aici au avut de la inceputul acestui an randamente intre 50 si 140%.

Odata cu trecerea mai multor societati listate pe Bursa Electronica Rasdaq pe platforma de tranzactionare ARENA a Bursei de Valori Bucuresti a avut loc si o modificare interesanta in formarea pretului actiunilor la aceste firme. S-a trecut astfel de la metoda de negociere de vinzare a actiunilor la metoda licitatiei. Acest aspect este deosebit de important in vederea unficarii in aceasta toamna a celor doua burse.

Ce companii i-a imbogatit pe jucatori

Statistica Bursei Electronice Rasdaq ne arata ca pina ieri (20 iulie) cele mai mari randamente le-au adus jucatorilor actiunile firmele Cemacon Salaj (o societate care produce materiale de constructii) cu un randament de 140%, Ardaf Cluj-Napoca (societate de asigurari cu o majorare de 119%), Athen