EurMonitor Extindere: Germania impotriva birocratiei europene

Germania doreste sa elimine birocratia europeana. Acesta constituie unul din obiectivele presedintiei germane a Uniunii din prima parte a anului viitor / NU transferului de fonduri comunitare din Vest spre Est / Retea de informatii pentru combaterea imigratiei / Bruxelles pledeaza pentru transparenta

Prezent la inaugurarea Forumului Economic Mondial de la Davos, cancelarul Angela Merkel a afirmat ca birocratia europeana invechita trebuie abolita si ca o viitoare directiva europeana trebuie sa stipuleze o data clara in acest sens.

"Trebuie sa scapam de ideea ca o directiva este vigoare pentru totdeauna si nu poate fi nicioada reconsiderata. Circa 6 procente din cifra de afaceri a companiilor mici si mijlocii din Germania sunt cheltuite pe costuri birocratice", a aratat oficialul de la Berlin. Merkel a facut un apel la un cadru global de legi care sa reglementeze competitia intre economiile puternice si cele aflate in dezvoltare rapida, avansand ideea unei noua economie sociala de piata.

Merkel crede ca este preferabil acordurile cu institutiile financiare, precum Banca Mondiala, Fondul Monetar International, celor trilaterale incheiate intre grupurile individuale. Cancelarul german a mai facut apel la tehnologiile pentru energia alternativa, necesara intr-o lume in sectorul industrializat inghite 70 la suta din energia mondiala, populatia ramanand cu doar 20 de procente.

Fara sa mentioneze explicit energia nucleara, Merkel a fost de parere ca o tehnologie noua ar fi o necessitate, aratand ca Europa trebuie sa caute alternative in acest sens.

---------

NU transferului de fonduri comunitare din Vest spre Est

Germania a facut un apel pentru reguli mai stricte in distribuirea banilor europeni, pentru a se asigura ca firmele nu folosesc banii comunitari atunci cand isi muta afacerile din tarile din vestul in cele din estul Europei. Ideea ii apartine ministrului german al economiei, Michael Glos si a fost publica prin intermediul unei scrisori adresate omologului sau austriac, Martin Bartenstein.

Atitudinea lui Michael Glos pare a fi influentata de recentul scandal legat de o binecunoscuta companie suedeza de obiecte de uz casnic, ce si-a inchis fabrica cu 2000 de angajati din orasul german Nuremberg, pentru a-si muta productia in Polonia.

Comisia Europeana spune ca nu exista dovezi privind utilizarea de catre companii a fondurilor structurale pentru construirea de unitati de productie si nici un alt caz similar celui din Germania. Transferul dintr-o parte in alta a fondurilor platite din banii contribuabililor europeni este inaccepetabila, este de parere presedintele Comisiei Europene Manuel Durao Barroso.

El atrage atentia ca legislatia europeana interzice companiilor ca vreme de cinci ani sa transfere fondurile de care au beneficiat dintr-o tara in alta, urmand ca perioada sa creasca la sapte ani incepand din 2007, in caz contrar firmele fiind nevoie sa returneze banii.

Comisarul pentru extindere, Gunther Verheugen, spune ca sunt companii care isi ameninta angajatii sa accepte conditii mai proaste de lucru, referindu-se la fondurile structurale pe care in alte conditii le-ar putea folosi in statele sarace ale Uniunii unde si-ar putea stabili afacerile. "Nu dorim sa avem instrumente europene care sa fie folosite pentru amenintarea lucratorilor", spune Verheugen.

Cazul de la Nuremberg este un subiect foarte sensibil din punct de vedere politic in Germania, si asta pentru ca productia obiectelor de uz casnic a companiei suedeze a reprezentat o industrie traditionala de interes regional. Acesta este doar unul din exemplele de companii stabilite in Germania si care s-au mutat in Europa de Est. Tendinte similare s-au semnalat si in alte state din grupul UE 15, cetatenii punand toate acestea pe seama extinderii Uniunii catre Est. Analistii sustin ca aceasta problema a fost unul dintre motivele care au stat la baza respingerii de catre francezi a constitutiei europene.

Totusi, presedintele Comisiei Europene este de parere ca in aceste chestiuni statele membre trebuie sa evite sentimentele nationaliste, fiind de parere ca totusi este preferabil firmele sa se mute in interiorul Uniunii si nu in afara ei, cum ar fi China.

-------------

Retea de informatii pentru combaterea imigratiei

Comisia Europeana a adoptat o decizie privind infiintarea unei retele pentru coordonarea si schimbul de informatii intre statele statele membre privind migratia discontinua. Reteaua informatizata va facilita un schimb rapid de informatii intre statele membre, necesare in lupta cu migratia ilegala.

Vicepresedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, responsabilul Uniunii pe probleme de justitie si afaceri interne, spune ca reteaua reprezinta un instrument modern al secolului 21, care ofera o baza importanta pentru schimbul de informatii strategice, tactice, operationale, privind imigratia ilegala in Uniune.

Folosirea acestei retele va constitui un element indispensabil in eforturile Uniunii de combatere imigratiei intr-un mod cat mai eficient. Reteaua va facilita accesul la informatii al ofiterilor de legatura ai statelor membre, aflati in misiune in afara granitelor.

---------------

Bruxelles pledeaza pentru transparenta

Comisarul European pentru administratie Siim Kallas cere masuri privind transparenta pentru a determina statele membre sa dezvaluie beneficiarii fondurilor europene sa aiba o conduita comuna pentru toate institutiile comunitare europenea, alaturi de infiintarea unui registru al lobistilor care sa arate clar "cine ce face si din partea cui".

Initiativa privind transparenta ar trebui sa previna in Europa cazuri precum cel al lobbistului american Jack Abramoff, dar institutiile europene se arata rezervate privind eficienta actualului sistem. Siim Kallas apreciaza ca opinia publica are o perceptie negativa privind managementul financiar, deoarece "deciziile sunt luate sub influenta unor maini invizibile".

In urma cu trei saptamani lobbistul Jack Abramoff a recunoscut ca a mituit politicieni si oficiali americani, cauzand "cel mai mare scandal de coruptie si mita la nivel politic" "Daca am avea un scandal similar, ar fi foarte greu chiar si doar reactionam. Nu putem opri lucrurile rele sa se intample, dar daca aceasta se intampla, trebuie sa avem masuri preventive si sa avem un mecanism de reactie", este de parere Kallas.

Cazurile de coruptie gestionate de OLAF, organul de lupta anti-frauda a Uniunii, se refera in special la licitatiile publice si ajutorul extern. Kallas atrage atentia ca de multe ori Parlamentul European voteaza in interesul corporatiilor, aratand ca unii parlamentari reprezinta interesele acestora.

Seful Directiei etica profesionala din cadrul Comisiei, Donatienne Claeys, Bouaert, spune ca staful este format din oameni si ca este greu de spus daca micile cadouri precum sticlele de vin oferite de lobisti la finele anului trebuie declarate.

Dezvaluirile potrivit carora in 2004 si 2005 majoritatea fondurilor alocate pe Politica Agricola Comune din Danemarca si Marea Britanie au mers mai degraba catre firmele mari si familiile regale decat spre fermierii care aveau nevoie, a initiat o dezbatere instensa privind sistemul sibsidiaritatii europene.

Initiativa lui Kallas reprezinta cel de al treilea impuls privind reglementarea eticii la Bruxelles, dupa scandalul Eurostat din 2003 si demisia Comisiei Santander din 1999. Subiectul acesta a capatat amploare dupa dezvaluirile privind vacanta presedintelui Comisiei Europene pe un yacht al unui prieten armator.

Asociatia lobistilor de la Bruxelles crede ca iscarea unui scandal in capitala Uniunii, similar celui din Statele Unite, are sanse nule. Roger Chorus, reprezentant al Asociatiei, spune ca spre deosebire de Europa, politicienii din Statele Unite curteaza lobistii sa canalizeze fondurile spre diferite politici, motiv pentru care fluxul de bani spre adminstratia de la Washington este mai mare decat cel spre Bruxelles.

In 2004 firmele americane lobby au avut cheltuieli de aproape 2 miliarde si jumatate de dolari, in timp ce companiile similare de Bruxelles au un venit anual ce nu depaseste 90 milioane euro. Chorus spune ca in cei opt ani de cand functioneaza asociatia codul etic voluntar nu a fost incalcat si nu cunoaste nici un caz de frauda. Pe de alta parte, directorul Transparency International fin Belgia, crede ca "toti stim de existenta unui cod de conduita, dar implementarea acestuia este un lucru diferit".

Sursa: Buletin MIE realizat de Manuela Mot, Doina Dobre-Lereanu