EurMonitor Guvernare: Iliescu apara decizia Guvernului in cazul RAFO

Oamenii de afaceri acuza Guvernul de practici neconcurentiale

Chiar in saptamanile de dinainte de alegeri, cabinetul Nastase se ocupa cu prioritate de soarta unor societati private. Preluand la AVAS datorii catre stat de 16.000 miliarde lei ale Rafo si Carom Onesti, respectiv 8,4 milioane dolari ale Prismatown catre BRD, Guvernul "ii protejeaza" pe patronii acestor societati in detrimentul celorlalti jucatori de pe piata. Astfel, Victor Surdu, reprezentantii Balkan Petroleum, dar si Corneliu Iacobov si Ovidiu Tender, persoane "foarte apropiate" celor doua rafinarii, scapa de grija unor datorii uriase. In plus, Guvernul a pus in carca AVAS si datorii de 124 milioane euro ale centralelor termice aflate in proprietatea consiliilor locale. Presedintele Ion Iliescu "nu cunoaste fondul problemei", dar este convins ca preluarea datoriilor RAFO si CAROM Onesti de catre AVAS s-a facut conform legii. "Sunt convins ca se lucreaza conform legii si Guvernul a analizat toata baza legala a acestei actiuni, dar nu ma pot pronunta pe fond, pentru ca nu m-am amestecat". Ion Iliescu a precizat ca in aceasta situatie sunt mai multe unitati, care au avut doua posibilitati: sa fie lichidate si demolate sau sa se gaseasca solutii pentru readucerea lor in circuitul economic. Intrebat daca este normal ca "toata aceasta gandire" sa se faca pe banii contribuabililor, presedintele s-a enervat. "Totul e contribuabil. Nu mai veniti cu asemenea fleacuri: cu bani de la contribuabili! Orice inseamna buget, orice inseamna efort de stat e cu banii de la contribuabili. Asa se cladeste statul, asa se cladeste economia nationala, prin contributia contribuabililor. Ce veniti cu teorii din astea?", a incheiat presedintele iritat.
Primul-ministru, referindu-se la soarta muncitorilor de la Rafo:
Nu trebuie ca oameni nevinovati sa fie pedepsiti pentru jocurile politice
Nastase crede ca "ar fi normal ca pentru toate firmele sa se aplice aceeasi solutie"
Solutia de conversie in actiuni a datoriilor catre stat a firmelor private Rafo si Carom Onesti a fost aleasa pentru a aplica acelasi tratament firmelor de pe piata petrolului, a explicat, ieri, Adrian Nastase, in fata investitorilor straini, nemultumiti de masura adoptata in ultima sedinta de guvern. "Cred ca trebuie sa-i tratam pe competitorii de pe piata petrolului in acelasi mod, rezonabil si nediscriminatoriu. Este foarte usor sa inchizi o activitate economica, dar nu trebuie ca oamenii nevinovati sa fie pedepsiti pentru jocurile politice care se fac in campania electorala", a precizat Nastase. Rafo trebuie sa beneficieze de acelasi tratament de care au beneficiat Petromidia si Petrom, crede primul-ministru. "Daca in ceea ce priveste Petromidia s-a facut o conversie in obligatiuni de 22.000 de miliarde, si in cazul Rafo putem sa vedem aceasta situatie care ar face posibila continuarea activitatilor si plata pe mai departe a taxelor la buget. Este vorba de o suma de 7-8.000 de miliarde de lei, dar mentionez faptul ca numai in acest an taxele si impozitele platite de Rafo au insemnat cam 7.000 de miliarde", au fost argumentele aduse de Nastase. Mai mult, in opinia lui Nastase tratament nediscriminatoriu pe piata inseamna nu sa nu se acorde astfel de ajutoare de stat, ci "ar fi normal ca pentru toate firmele sa se aplice aceeasi solutie".
Seful AVAS: "Nu se sterge nici o datorie"
"La Rafo si Carom nu se va sterge nici o datorie, nu se va scoate nici un leu de la bugetul statului. AVAS preia creantele in scopul valorificarii acestora", ne-a declarat Mircea Ursache, presedintele Autoritatii. El exclude din start acordarea de reesalonari la plata datoriilor pentru Rafo si Carom deoarece datoriile sunt foarte mari. "Nu putem acorda esalonari timp de sute de ani", afirma Ursache. Daca se va recurge la executarea silita, AVAS va vinde active in bloc, insa nu se stie daca se vor castiga cel putin 16.000 miliarde lei. AVAS mai poate vinde creanta, daca va vrea cineva sa o cumpere, sau poate opta pentru o conversie a creantelor in actiuni, care sa fie vandute ulterior in procesul de privatizare. "Conversia creantelor in actiuni nu se va face la o valoare nominala, care este mult mai mare decat valoarea pietei pentru ca astfel ar fi ajutor de stat. Aceasta trebuie facuta la nivelul actiunilor pietei", sustine seful AVAS. In ce priveste planul de reorganizare a Rafo, este de competenta stricta a adunarii generale a creditorilor sa decida daca il aproba sau nu, a subliniat el. In replica la acuzatiile aduse de reprezentantii oamenilor de afaceri, Mircea Ursache a declarat: "In nici un caz, masurile luate de Guvern nu afecteaza libera concurenta de pe piata". AVAS, preluand creantele de la societati, pe care le va valorifica utilizand metode legale, da "un semnal in mediul economic: toata lumea trebuie sa invete sa-si plateasca facturile la utilitati", mai spune Ursache. Referitor la creantele preluate de la centralele termice, AVAS va opta pentru conversia in actiuni ale acestora, dupa care se va trece la privatizarea structurilor locale de distributie a utilitatilor.
Presedintele AOAR:
Se intareste hazardul moral
In timp ce autoritatile nu vad nici o problema, sprijinul acordat de stat unor companii private este contestat de oamenii de afaceri. "Nu suntem de acord cu deciziile guvernului. O economie de piata nu poate functiona in acest mod. Se intareste hazardul moral", ne-a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). "Categoric, concurenta intre agentii economici din piata este periclitata", sustine Pogonaru.
Ruxandra Stan, directorul executiv al CIS:
Noi suntem pentru aplicarea Legii falimentului
"Daca o companie dupa 10-15 ani de la privatizare nu a gasit mijloacele necesare sa devina eficienta nu credem ca o subsidiere in continuare ar putea sa o faca profitabila. CIS a facut chiar o propunere prin care sa se dea o perioada, dar care sa fie ultima, in care compania sa aiba posibilitatea sa-si plateasca toate datoriile catre stat si toate datoriile curente si dupa acest termen limita sa se intre practic in procedura de faliment. Noi sustinem aplicarea legilor care exista, respectiv Legea falimentului, si ca obligatiile catre stat sa fie platite de catre toti competitorii de pe piata. Nu este un tratament egal daca alte companii nu platesc contributiile catre stat si nu suntem in favoarea unui regim care sa favorizeze anumite companii".

Sursa: Adevarul

========================

Puterea politica foloseste justitia

Dezbatere a Societatii Academice din Romania

Societatea Academica din Romania (SAR) a organizat ieri a sasea runda de discutii pe tema programelor electorale ale partidelor politice, de data aceasta asupra politicilor in domeniul justitiei. La dezbatere au participat reprezentanti ai Aliantei DA, ai Uniunii pentru Reconstructia Romaniei (URR) si PNTCD, precum si membri ai Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR).

Aurelian Pavelescu, reprezentantul Aliantei DA a apreciat ca din '90 pana acum "puterea politica s-a folosit de justitie pentru a-si prezerva puterea". El a aratat ca timp de 12 ani, functionarea Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost reglementata de lege, ci de un regulament de functionare, o situatie "vadit neconstitutionala". In opinia sa, justitia trebuie sa-si "recastige credibilitatea in fata cetatenilor". Cele mai multe critici ale participantilor au vizat cele trei legi de reforma a justitiei elaborate de Ministerul de resort. Viorica Costiniu, presedinte onorific al AMR, a subliniat ca se pastreaza numeroase neclaritati, in special in ce priveste raportul dintre ministrul Justitiei si celelalte componente ale sistemului juridic, de exemplu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Bugetul, de pilda, se afla sub controlul ministerial, iar ministrul este si membru al CSM (conform Constitutiei), dar si al instantelor cu rol de evaluare profesionala. La randul sau, Paul Florea, membru de onoare al AMR, a considerat prevederile constitutionale referitoare la posibilitatea chemarii in justitie a magistratilor pentru hotararile date, drept un "text electoral". O asemenea prevedere contravine rezolutiei ONU din 1985, la care si Romania este parte.

Sursa: Ziua

========================

Profesorii vor sa intre in greva generala cu trei zile inainte de alegeri

Doua dintre federatiile sindicale din invatamant, care au semnat protocolul cu Executivul, ameninta cu declansarea grevei generale la 25 noiembrie. Ei spun ca Guvernul nu si-a respectat promisiunile.
Liderii Federatiei Sindicatelor din Invatamant (FSI) "Spiru Haret" si ai Federatiei Educatiei Nationale sustin ca, potrivit acordului semnat cu Guvernul, pana la sfarsitul lui noiembrie trebuiau realizate doua proiecte de lege privind salarizarea personalului din sistemul de invatamant. "La ora actuala, cele doua acte normative nu sunt finalizate si nu se cunoaste exact de ce cresteri salariale vor beneficia dascalii si personalul auxiliar. Noi mai asteptam pana la 23 noiembrie a.c., cand vom avea inca o runda de negocieri. Daca atunci nu vor veni cu o oferta, vom declansa greva generala", ne-a precizat Gheorghe Izvoranu, presedintele FSI "Spiru Haret". Protocolul semnat in septembrie prevedea dublarea salariilor pana in ianuarie 2006.
Reprezentantii Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), cea de-a treia organizatie din invatamant, au precizat ca nu vor participa la actiunea de protest. "Noi ne vom respecta programul. Nu vom face greva decat in momentul in care nu vom fi de acord cu proiectul de lege, trebuie intai sa-l vedem. Actiunea de protest va fi decisa de oameni, si de aceea trebuie sa se intruneasca consiliul delegatilor pentru a stabili ceva", ne-a declarat Aurel Cornea, presedintele FSLI.

Sursa: Realitatea Romaneasca