EurMonitor Guvernare: Incercare de a-l scoate pe Cozma de la puscarie

Sperand sa cumpere bunavointa minerilor-alegatori din judetul Hunedoara, unde l-a parasutat partidul
Pesedistul Adrian Paunescu si peremistul Bindea vor sa-l scoata din inchisoare pe banditul Miron Cozma

Adrian Paunescu si-a dat din nou arama politica pe fata. Aliat, cu cine altcineva decat cu un senator PRM, el i-a cerut lui Ion Iliescu eliberarea lui Miron Cozma, ieri, de la tribuna Senatului, mentionand ca face aceasta interventie in nume propriu. "Nu cred ca este nevinovat. Cred ca s-a exagerat in privinta pedepsei. E vorba de o razbunare politica. Rugamintea mea catre Ion Iliescu este sa isi lege numele de eliberarea celor care au platit pentru erorile lor si erorile de reconstructie sociala", si-a argumentat Adrian Paunescu, in prezent candidat PSD pe listele de Hunedoara, cererea adresata presedintelui Romaniei. In stilul sau caracteristic, Paunescu a imbracat-o in fraze stufoase, cu accente lacrimogene pe alocuri. Dupa ce a recunoscut ca Miron Cozma s-a facut vinovat de "incalcari ale legii", Paunescu a adaugat ca acestea au fost platite scump si ca, in acest moment, "grija de a nu strica imaginea Romaniei ar trebui depasita de grija de a ne elibera propria noastra constiinta".

Formula juridica prin care Cozma ar putea fi eliberat a venit din partea senatorului PRM, fost PSD, Doru Bindea, care a cerut gratierea lui Miron Cozma pe considerentul ca "in cea mai mare parte este o condamnare politica". Gratierea unei pedepse inseamna scutirea de a mai executa restul de pedeapsa pana la implinirea termenului pentru care a fost condamnat Miron Cozma. Doru Bindea i-a amintit lui Iliescu ca "a mai iertat gesturi ale opozantilor sai" si i-a luat apararea lui Miron Cozma, incercand sa-l scoata mielusel nevinovat aflat in inchisoare.
Periodic, la tribuna Senatului au venit prin rotatie fie Corneliu Vadim Tudor, fie Adrian Paunescu, care au incercat sa sensibilizeze auditoriul in cazul Miron Cozma. In 13 martie 2001, Paunescu cerea, nici mai mult, nici mai putin, decat rejudecarea procesului "Cozma". Vorbind liber, asezonandu-si speech-ul cu formule poetice - "Istoria nu e proces penal" -, Paunescu s-a erijat in avocatul fostului sef al diviziilor mineresti si si-a prezentat "clientul" ca pe un martir al razbunarilor politice. "Miron Cozma a fost pedepsit cu 18 ani "daruiti" politic. (...) El are nevoie de o judecata dreapta", a bubuit senatorul PDSR. Bardul de la Barca nu a suflat vreun cuvintel despre mineriada din septembrie 1991, pentru care Cozma a fost condamnat definitiv, retinandu-i-se infractiunea de subminare a puterii de stat. In schimb, Paunescu a zugravit atunci in culori apocaliptice incursiunea minerilor spre Bucuresti din februarie 1999, oprita de fortele de ordine la Stoenesti. "Nici un guvern din lume nu a facut o ticalosie mai mare decat aducerea (?!) minerilor la un pod, la Stoenesti, pentru ca apoi sa fie hacuiti". Fara sa-si aduca aminte ca plecarea spre Stoenesti a fost determinata chiar de pronuntarea la Curtea Suprema a condamnarii lui Cozma la 18 ani de puscarie, amestecand evenimentele, Adrian Paunescu a dezvaluit: "Eu am cerut chiar sa merg la proces sa depun marturie (!?)". "Cred ca e normal ca, de urgenta (!), autoritatile de resort sa declanseze o ancheta si, pe baza probelor, sa declanseze un recurs. Acest om sta in puscarie si se fac speculatii de presa pe marginea vietii lui", plangea in 2001 poetul Paunescu pe umerii poetului Cozma.

Ministerul Justitiei a dat aviz negativ, in luna aprilie a acestui an, ultimei cereri de gratiere a lui Miron Cozma adresata sefului statului, insa presedintele Ion Iliescu nu a luat pana acum o decizie. Avizul ministerului este doar consultativ. Presedintia solicitase avizul Ministerului Justitiei privind gratierea lui Cozma. Raspunsul Ministerului Justitiei la solicitarea de aviz in privinta celei de-a doua cereri de gratiere formulate de Miron Cozma a fost trimis Presedintiei, acesta continand si argumentele care au stat la baza avizarii negative. Miron Cozma a inaintat, la sfarsitul lunii iulie a anului trecut, prin avocatul sau, o cerere de gratiere a pedepsei la care instanta suprema l-a condamnat, in 1999, in dosarul privind mineriada din 1991. Cererea a fost depusa la patru zile dupa ce presedintele Iliescu a declarat ca sentinta pronuntata impotriva lui Cozma este "exagerata" si nu a exclus o eventuala gratiere a fostului lider al minerilor din Valea Jiului. Declaratia lui Iliescu a provocat reactii negative in randul Opozitiei. O luna mai tarziu, Ministerul Justitiei informa ca analizeaza cererea de gratiere a lui Miron Cozma, secretarul de stat de atunci, Iulia Tarcea, afirmand ca solicitarea "este tratata ca una a oricarui alt condamnat".

Avocatul Viorel Dumitrescu, aparatorul fostului lider al minerilor, Miron Cozma, arata, in cererea adresata presedintelui Ion Iliescu, ca a executat deja sase ani din pedeapsa de 18 ani, pe care o apreciaza prea mare, mai ales ca factorul politic a fost decisiv in desfasurarea evenimentelor din 1991. Miron Cozma a fost incarcerat in februarie 1999, dupa ultima mineriada, cand trupele Ministerului de Interne au oprit la Stoenesti un nou drum al minerilor catre Bucuresti. El a fost condamnat definitiv de Curtea Suprema de Justitie (CSJ) la 18 ani de inchisoare, pentru mineriada din septembrie 1991. Paradoxal, revolta minerilor dupa aflarea sentintei CSJ a confirmat argumentele pe baza carora si-a formulat decizia instanta suprema, respectiv capacitatea lui Miron Cozma de a manipula masele de mineri din Valea Jiului, spulberand pledoariile avocatilor liderului minerilor, care si-a construit apararea sustinand ca inculpatul a fost "prizonierul" minerilor in septembrie 1991, si nu generatorul miscarii anarhice.

Sursa: Adevarul

========================

Diferentiati de un singur procent
Ianukovici si Iuscenko se vor infrunta in turul doi al alegerilor prezidentiale din Ucraina
* Ambii candidati pretind ca au castigat din primul tur * Numeroase nereguli in desfasurarea scrutinului * Interfax: sectii de votare atacate la Kirovohrad

Premierul ucrainean Viktor Ianukovici se plaseaza in fruntea primului tur al alegerilor prezidentiale din Ucraina, dupa numararea a 93% din buletinele de vot, a anuntat luni Comisia Electorala Centrala. Candidatul sustinut de presedintele Leonid Kucima si de Vladimir Putin a obtinut 40,14% din optiunile electoratului, devansandu-l astfel cu numai un procent pe oponentul sau, Viktor Iuscenko, pentru care votasera 39,14% dintre alegatori. Ianukovici s-a bucurat de o mare sustinere in regiunile din estul tarii, unde este concentrata populatia rusofona, in timp ce Iuscenko a inregistrat un scor ridicat in regiunile vestice, unde orientarile pro-occidentale ale populatiei sunt mai pronuntate.

Avand in vedere ca nici unul dintre candidati nu a depasit pragul de 50% plus unu din sufragiile exprimate, este mai mult decat probabila organizarea unui al doilea tur de scrutin, pe 21 noiembrie. Intre timp, ambii aspiranti la functia suprema vor miza pe convingerea votantilor din sudul si din centrul tarii, care vor decide invingatorul scrutinului de duminica. Ianukovici sustine insa, invocand o monitorizare paralela a rezultatelor, ca a depasit cu 3 zecimi pragul de 50%. Nici Iuscenko nu se lasa mai prejos, pretinzand ca victoria este de partea sa. "Fortele democratice au castigat in Ucraina. Oamenii au dovedit ca regimul poate fi infrant", a afirmat, destul de prematur, candidatul opozitiei. Observatorii internationali care au monitorizat votul au raportat numeroase nereguli observate in timpul scrutinului, precum disparitia de pe liste a numelor unor persoane sau intimidarea catorva dintre alegatori, ceea ce confirma acuzatiile lui Iuscenko. Unul dintre colaboratorii lui Iuscenko a afirmat chiar ca "rezultatele reprezinta o mare victorie, tinand cont de fraudele comise". Observatorii din partea OSCE au declarat ca alegerile "au reprezentat un pas inapoi fata de parlamentarele din 2002", ele nefiind in conformitate cu standardele democratice europene. De cealalta parte, stafful lui Ianukovici acuza opozitia ca ar batut cativa din sustinatorii acestuia in localitatea Lvov din vestul Ucrainei. Pentru scurt timp, ambele parti implicate au cerut invalidarea scrutinului. Duminica seara, in orasul Kirovohrad un grup de oameni inarmati a atacat trei sectii de votare, tragand cateva focuri de arma in aer.
Conform celor relatate de agentia de stiri Interfax, acestia au confiscat urnele de votare. Masuri de securitate severe au fost luate numai in zona capitalei Kiev, pentru a preintampina violentele pe care le-ar putea declansa rezultatele alegerilor. Zeci de mii de soldatI patruleaza pe strazile capitalei, in timp ce 150 de politisti si de membri ai serviciilor speciale vegheaza Biroul Comisiei Electorale Centrale, imobil protejat si de un dublu zid de securitate. Mai mult decat atat, vehicule blindate si tunuri cu apa au fost mobilizate in interiorul incintei pentru a dispersa eventualele manifestatii de masa cu care a amenintat Iuscenko in cazul fraudarii scrutinului. Acesta a promis ca va mobiliza in jur de 200.000 de persoane in Piata Independentei din Kiev, ceea ce ar putea reedita evenimentele din 23 octombrie, cand mai multi sustinatori ai opozitiei au fost arestati, ceilalti fiind dispersati de fortele politienesti cu ajutorul bastoanelor si sub amenintarea armelor de foc.

Sursa: Adevarul