Investitiile - incotro?

12:00

Franciza ca oportunitate

Numeroasele avantaje care revin celor trei jucatori de pe scena derularii unei afaceri in franciza - francizor, francizat si beneficiar al produsului sau serviciului de marca - sunt in masura sa convinga orice sceptic, interesat totusi de subiect. Masa rotunda cu tema "Franciza - noi oportunitati de dezvoltare a afacerilor", desfasurata in cadrul Forumului International de Investitii, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei, a oferit prilejul prezentarii atat a conceptului de franciza, cu avantajele si dezavantajele sale, cat si a unor afaceri derulate in sistem de franciza. ?n tara noastra, primele firme care opereaza ca francize sunt prezente din anul 1992 si au ca obiect de activitate productia de bauturi non-alcoolice. Cu timpul, au patruns pe piata romaneasca din ce in ce mai multe marci, ajungandu-se la 128 de contracte de franciza, la care se adauga si 43 de origine autohtona. Domeniile de activitate sunt variate, cuprinzand atat retele de distributie, cat si sfera productiei sau a serviciilor.

Cresterea cu 35% a pietei de marci francizate in tara noastra este un rezultat al avantajelor oferite de acest gen de activitate. Cateva dintre avantajele exemplificate de catre specialisti in domeniu sunt: extinderea si dezvoltarea rapida si sigura a unei activitatii, lansarea unei afaceri deja verificata, produsele sau serviciile rezultate sunt de calitate recunoscuta si, totodata, uniforme pe orice piata, datorita marcii pe care o poarta. Un alt aspect care ii atrage pe intreprinzatori spre derularea unei afaceri de tip franciza este relatia existenta intre francizor si francizat, care nu trebuie privita ca o relatie intre angajator si angajat, ci ca un parteneriat de tip win-win, in care ambii parteneri realizeaza profit.

Piata imobiliara din Romania - evolutie regionala si nationala

Necesitatea adoptarii unui pachet legislativ privind reglementarea pietei imobiliare din tara noastra a fost subiectul central al mesei rotunde cu tema "Piata imobiliara din Romania - evolutia regionala si nationala", desfasurata in cadrul Forumului International de Investitii organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

Este absolut necesar ca pe viitor sa se treaca la o pregatire de specialitate si in acest domeniu, asa cum se intampla in tari civilizate, precum Spania sau Italia, unde piata imobiliara a cunoscut si cunoaste progrese evidente, piata care ar putea constitui un exemplu si pentru agentii din tara noastra.

Vorbitorii au apreciat faptul ca in peisajul pietei imobiliare din Romania se constata inca o serie de disfunctionalitati si conflicte, cum ar fi: - multe tranzactii se desfasoara in zona gri a economiei - nu toate imobilele vandute si intermediate la vanzare-cumparare intrunesc calitatea de marfa - nu exista o revista de specialitate care sa prezinte preturile reale de pe piata, atat in cazul terenurilor, cat si in cel al imobilelor - o parte dintre agentii imobiliari, in afara de faptul ca nu dispun de o minima pregatire in domeniu, aduc deservicii pietei prin statutul lor de "avocat" al ambelor parti, atat pentru vanzator, cat si pentru cumparator, luand bani de la ambele parti implicate intr-o tranzactie - nu se respecta o minima disciplina in constructii, atat din punct de vedere al amplasarii acestora, cat si in ceea ce priveste gradul de securitate pe care il asigura - preturile terenurilor sunt intr-o permanenta crestere, existand variatii de la o zi la alta sau chiar de la o ora la alta, ele fiind stabilite din dorinta de imbogatire rapida a unora (sunt terenuri, din anumite zone ale Capitalei si din jurul acesteia ale caror preturi, in ultimii ani, au crescut de 10 si chiar de 100 de ori).

Este adevarat ca in ultimii ani s-au facut unele progrese prin reglementarea acordarii titlurilor de proprietate si prin actiunile de intabulare si cadastrare, dar se simte nevoia unui registru locativ, care sa prezinte radiografia unui teren, a unei constructii, astfel incat cumparatorul sa stie exact pentru ce da bani, eliminandu-se posibilitatea unor fraude sau a unor procese greu de rezolvat chiar si pentru justitie.

Cat priveste evolutia institutiilor, s-a evidentiat faptul ca in perioada 1996-2002 piata imobiliara din Bucuresti a cunoscut foarte putine investitii majore, prezenta celor straine facandu-se simtita destul de putin. ?ncepand cu anul 2001, lucrurile s-au schimbat semnificativ pentru ca dezvoltatorii din Europa Centrala au remarcat faptul ca pietele pe care activeaza se apropie de maturitate si, drept urmare, incep sa monitorizeze si tarile vecine, printre care si Romania. ?nca timid in 2001, interesul pentru piata imobiliara romaneasca a crescut in intensitate in 2002 si 2003, pentru ca in 2004-2005 sa se faca simtit un adevarat val de investitii straine.

Regiunea Marii Negre - o provocare pentru viitor

"Abordarea geopolitica a spatiului in care ne aflam se inscrie in paradigma si problematica acestei manifestari", a declarat prof. dr. Mircea Druc, consilier al presedintelui Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), Victor Babiuc, cu ocazia dezbaterii din cadrul Forumului International de Investitii, intitulata .
"Promovarea legaturilor cu tarile vecine a fost vazuta de catre Romania ca o complementaritate esentiala si nu ca o alternativa la integrarea in structurile europene. ?n plus, cresterea atat a relatiilor bilaterale, cat si multilaterale cu tarile din aceasta regiune, crearea unui cadru de cooperare deschis si flexibil sub forma unor proiecte regionale si institutii este, in opinia noastra, singura modalitate de creare a unui spatiu eficient de cooperare in aceasta regiune si de integrare in mediul economic foarte dinamic", a declarat dr. Manuela Titirca, seful compartimentului Cooperare Regionala si Organizare Internationala din cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.

?n acest context, s-au conturat obiectivele Romaniei pe perioada presedintiei Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN), care presupun: - promovarea si mai dinamica a spiritului de cooperare intre statele membre si extinderea colaborarii OCEMN cu alte organizatii regionale si internationale - intensificarea dialogului cu UE - consolidarea dimensiunii de securitate si stabilitate in cadrul OCEMN - sprijinirea eforturilor statelor din Europa de Est si Caucaz de consolidare a proceselor democratice si a reformelor impuse de tranzitia la economia de piata - dezvoltarea schimburilor comerciale intre statele din bazinul Marii Negre - implementarea unor proiecte de dezvoltare cu impact pentru regiune - accelerarea procesului de reforma a OCEMN.

Cristian Tanasoiu, director al Directiei Tehnologia Informatiei si Comunicatii din cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, a prezentat reteaua de informatii de afaceri din zona Marii Negre. Aceasta a fost dezvoltata in urma cu 5 ani si si-a propus sa faca cunoscute produsele si serviciile pe care le pot schimba agentii economici ai comunitatilor de afaceri din cele 11 tari ale BSEC. Site-ul are 500 de accesari zilnice, reunind peste 9.000 de oportunitati de afaceri, din care peste 50% provin de la firmele din Romania, Turcia si Ucraina.

La randul sau, Mihai Macsim, presedintele Camerei de Comert si Industrie Romania-Rusia (CCIRR), a subliniat faptul ca exista un dezechilibru intre importurile de pe piata rusa si exporturile romanesti. "Cauza acestui dezechilibru este data, in principal, de infrastructura, respectiv de rutele de transport. Transportul pe apa poate fi o solutie, deoarece implica costuri reduse. Ma refer la vasele specializate de tip fluviu-mare, care, in marea lor majoritate, erau produse la santierele navale din Romania", a conchis presedintele CCIRR.

Parteneriatul Public-Privat (PPP) - solutii pentru investitii regionale/nationale

Pe 27 octombrie 2005, in cadrul Forumului International de Investitii a avut loc dezbaterea cu tema "Parteneriatul Public-Privat (PPP) - solutii pentru investitii regionale/nationale". Moderatorul mesei rotunde a fost dl dr. Aurel Vainer, deputat, vicepresedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, care a tinut sa sublinieze de la bun inceput rolul acestui parteneriat in valorificarea mai buna a potentialului economic al tarii, al resurselor latente, astfel incat economia si populatia sa profite cat mai mult: "Noi, Camera de Comert si Industrie a Romaniei, am batut si batem moneda pe introducerea pe scara larga a conceptului de parteneriat public-privat si pe faptul ca trebuie sa-l transpunem cat mai grabnic in practica. Aceasta masa rotunda isi propune sa conduca la identificarea posibilitatilor ca el sa devina o realitate in practica vietii din Romania. Important este ca aceia care dispun de bani, idei si management sa dea mana cu cei care au terenuri sau alte facilitati, ca impreuna sa realizeze importante proiecte de investitii."

?n alocutiunea sa, ca si in raspunsurile la intrebarile participantilor, invitatul de onoare, dl Adriean Videanu, primarul general al municipiului Bucuresti, a spus: "Parteneriatul public-privat este cea mai importanta sursa de a crea venituri si voi fi permanent un sustinator si un suporter al tuturor investitorilor care vor veni cu solutii care sa creeze valoare; in mine vor gasi mereu un sprijin." Domnia sa s-a referit la lucrarile concrete pe care si le-a propus municipalitatea si care constituie tot atatea oportunitati de afaceri pentru viitori investitori, incepand cu infrastructura strazilor, proiectele de dezvoltare imobiliara, pana la cele 22 de locatii principale identificate, pentru care exista deja un studiu de prefezebilitate pentru rezolvarea problemelor de utilitate publica, cum ar fi traficul si parcarile, care vor fi o mare investitie la care oamenii de afaceri isi vor putea aduce din plin contributia. "Este inadmisibil, afirma domnia sa, ca structura veniturilor actuale ale municipalitatii sa fie constituita, in proportie de 92 la suta, din taxe si impozite percepute de la cetateni, cand putem identifica, cu ajutorul CCIR, al mediului de afaceri, posibilitati reale de a suplimenta bugetul si de a aplica marile proiecte pe care ni le-am propus pentru Bucuresti, prin parteneriate avantajoase pentru toti. Doresc insa sa fac toate aceste parteneriate numai prin licitatii, sa beneficiez de suportul tuturor celor care ne pot ajuta sa fim transparenti si predictibili pentru ceea ce inseamna mediul de afaceri. Va lansez in acest sens invitatia ca intre 14 si 16 noiembrie sa participati la World Trade Center, la un mare eveniment pe care l-am numit "Oportunitati de afaceri in Bucuresti".

Trecerea in revista a marilor lucrari pe care se pregateste sa le implementeze in Bucuresti Primaria Generala a starnit un viu interes si o avalansa de intrebari si propuneri pentru primarul general, ceea ce a facut din masa rotunda o adevarata sedinta de lucru la care s-au putut contura multe idei si oportunitati pentru mediul de afaceri.

Externalizarea activitatii de productie: o noua oportunitate pentru investitii in regiune

"Romania reprezinta o mare oportunitate pentru deplasarea productiei de componente mecanice din Vestul spre Estul Europei, externalizarea fiind in ultimii ani o practica internationala ce tinde sa se generalizeze, constituind un stimulent in eficientizarea productiei si serviciilor. ?n procesul de externalizare, Romania beneficiaza de o resursa valoroasa - capitalul uman - care poate fi exploatata mai bine in beneficiul intregii economii", a apreciat Constantin Stroe, presedintele Asociatiei Constructorilor de Autovehicule din Romania. Declaratia a fost rostita cu prilejul Forumului International de Investitii, in cadrul mesei rotunde "Externalizarea activitatii de productie: o noua oportunitate pentru investitii in regiune".

Teme precum "Atragerea investitiilor straine - ce, de ce si cum", "Aspecte practice in externalizarea activitatii de productie", "Dezvoltarea tehnologica, costurile scazute si cultura de firma - conditii esentiale pentru externalizarea productiei in Romania" au adus in atentia reprezentantilor companiilor prezente un subiect de stricta actualitate, dar putin dezbatut in cadrul manifestarilor de profil.

Externalizarea (outsourcing-ul), care presupune un proces de subcontractare, ofera avantaje financiare, ca reducerea costurilor anuale, a volumului de investitii, precum si atuuri strategice derivate din procesul rapid de dezvoltare, cresterea competitivitatii si eficientizarea resurselor, care duc la implementarea unor idei inovatoare si genereaza cele mai bune practici. Etapele care trebuie urmarite pentru a oferi garantia succesului in outsourcing sunt identificarea necesitatilor, dezvoltarea temelor de referinta care implica acceptul din partea partenerului, evaluarea, selectia, executia contractului, functia administrativa si inchiderea contractului. 

Din ce in ce mai des, companiile straine cauta in Romania parteneri viabili in vederea fabricarii unor produse, mai ales din domenii precum electronica, componente auto sau tehnologia informatiei. Motivatia? ?n tara noastra exista personal cu un inalt nivel de calificare si un cost redus al fortei de munca. De asemenea, au concluzionat vorbitorii, Romania se afla in apropiere geografica de pietele Uniunii Europene si incepe sa aiba o mentalitate apropiata de cea occidentala.

Concurenta si ajutoarele de stat

Activitatea concurentei este pe drumul cel bun, a apreciat Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei, in calitate de moderator al Mesei rotunde cu tema "Concurenta si ajutoarele de stat", din cadrul Forumului International de Investitii organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Seminarul a scos in evidenta aspecte mai sensilbile din aceste domenii, extrem de importante pentru viitorul climatului de afaceri din Romania, dar care sunt insuficient intelese. Concret, subiectele abordate de inspectorii din cadrul Consiliului Concurentei au facut referire la practicile anticoncurentiale, interzise de lege, politica de clementa si criteriile de autorizare a ajutoarelor de stat. Acestia au subliniat faptul ca simpla detinere a unei pozitii dominante pe piata nu este interzisa, ci doar abuzul de pozitie dominanta, care se poate manifesta in special prin impunerea preturilor, limitarea productiei si a distributiei, practicarea unor preturi excesive sau a unora de ruinare si exploatare a starii de dependenta a unui agent economic.

Referindu-se la recentul Raport de tara al Romaniei, elaborat de Comisia Europeana, Leonard Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene, a precizat ca progresele din domeniul concurentei au fost, alaturi de cele din sectorul justitiei, consemnate drept cele mai remarcabile, cu toate ca, nu de mult, comisarul european Neelie Kroes atragea atentia asupra unor probleme grave in ceea ce priveste acordarea de ajutoare de stat. Potrivit lui Leonard Orban, meritul pentru aceste rezultate pozitive revine atat Consiliului Concurentei, care si-a intarit capacitatea administrativa si a format experti foarte buni, dar si colaborarii foarte bune din partea institutiilor statului implicate in acest proces. De asemenea, la rezultatele pozitive care au fost consemnate de raport a contribuit si modalitatea in care a fost rezolvat in mare parte dosarul "Siderurgia". Secretarul de stat a mai subliniat ca guvernul si Consiliul Concurentei nu vor ceda presiunilor privind autorizarea ajutorului de stat, introducerea unor scheme de ajutoare de stat de natura sa ajute un sector sau altul si se va elimina posibilitatea ca acest instrument sa fie utilizat si altfel decat din punct de vedere economic.

Posibilitatea aparitiei de distorsiuni ale concurentei induse prin interventia autoritatilor a fost semnalata de Dragos Negrescu, consilier in cadrul Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Un astfel de exemplu il constituie proiectul privind impunerea pretului minim la tigari si la alcool, mai ales in conditiile in care acestea ar urma sa fie stabilite de catre producatorii care au 70% cota de piata.

Reprezentantul Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS), Iustina Lutan, a atras atentia asupra necesitatii elaborarii unei noi legi a investitiilor, in contextul in care, incepand din anul 2007, Romania nu va mai putea oferi ajutoare de stat sub forma fiscala (reduceri sau exceptari de taxe si impozite), si vor trebui abordate instrumente financiare, cum ar fi acordarea de granturi, de terenuri la preturi reduse sau sprijinirea lucrarilor de infrastructura.
De asemenea, reprezentantii unor reputate firme de consultanta au adus in discutie o serie de aspecte juridice privind conurenta si ajutoarele de stat. 

Concluzia care s-a desprins in urma dezbaterilor a fost ca eliminarea practicilor anticoncurentiale si intensificarea aplicarii legislatiei cu privire la ajutoarele de stat vor da un semnal pozitiv investitorilor, creand un climat economic atractiv.

Protectia mediului - abordare la nivel regional si national

Aceasta a fost tema mesei rotunde organizate in cadrul Forumului International de Investitii care se desfasoara la Bucuresti in perioada 27-29 octombrie, in organizarea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), avandu-l ca moderator pe secretarul de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), dl Attila Korodi. ?ntalnirea a reunit reprezentanti ai MMGA, Fondului pentru Mediu si Ministerul Economiei si Comertului, care au facut o analiza obiectiva a etapelor si masurilor necesare, care trebuie parcurse pana in anul 2018 - ultimul an pentru care s-au obtinut perioade de tranzitie.

?n negocierile de aderare la UE, Romania a transpus in totalitate acquis-ul comunitar privind gestionarea deseurilor si si-a asumat implementarea acestuia pana la data aderarii, cu exceptia urmatoarelor domenii pentru care a solicitat si obtinut perioade de tranzitie: ambalajele si deseurile de ambalaje, depozitarea deseurilor, incinerarea deseurilor, deseurile de echipamente electrice si electronice, importul, exportul si tranzitul de deseuri. Implementarea acquis-ului impune elaborarea unei strategii la nivel national si identificarea de masuri si actiuni de implementare a acestei strategii prin planul national de gestionare a deseurilor si planurile regionale, judetene si locale.

Strategia nationala si Planul national de gestionare a deseurilor (PNGD) stabilesc domeniile si/sau obiectivele de investitii pentru indeplinirea masurilor prioritare din angajamentele asumate de Romania pentru accesul in UE: extinderea colectarii, implementarea si extinderea colectarii selective a deseurilor, tratarea/valorificarea deseurilor, eliminarea deseurilor, intr-un sistem integrat de gestiune a deseurilor.

Prioritatile pentru investitii conform PNGD sunt:
- pentru deseurile de ambalaje: amplasarea de puncte de colectare separata; dezvoltarea sistemului de transport al deseurilor colectate selectiv; includerea in fluxul deseurilor de ambalaje a statiilor de sortare; consolidarea si extinderea capacitatilor de reciclare si dezvoltarea industriei de reciclare, contribuind la reducerea semnificativa a cantitatilor de materii prime consumate;
- pentru deseurile biodegradabile: proiecte pilot de compostare/tratare mecano-biologica; realizarea de statii demonstrative de compostare/tratare mecano-biologica;
- pentru deseurile din constructii si din demolari: statii/centre de sortare/procesare - procesarea deseurilor prin tehnologii de zdrobire, clasificare si/sau sortare;
- pentru deseurile de echipamente electrice si electronice: centre de colectare separata; centre de reciclare si recuperare a materialelor utile;
- pentru deseurile periculoase: realizarea unei capacitati de depozitare pana la 31 decembrie 2007 de circa 110.000 tone/an (unul sau mai multe amplasamente pentru deseuri clasa "a" (periculoase), in conformitate cu cerintele UE.
Costurile de investitii estimate in domeniul gestiunii deseurilor sunt de circa 6 miliarde euro.

Evolutia ISD la nivel regional si national

Companiile straine care desfasoara afaceri in tara noastra si-au oferit sprijinul pentru a crea o Romanie mai atractiva pentru investitii, cu ocazia Forumului International de Investitii organizat de CCIR, in cadrul sesiunii "Evolutia Investitiilor Straine Directe (ISD) la nivel regional si national." Apreciind ca, in continuare, Codul Muncii este prea rigid, si subliniind necesitatea elaborarii unei strategii fiscale pe termen lung, presedintele Consiliului Investitorilor Straini (CIS), Gilbert Wood, si directorul executiv al Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham), Anca Harasim, au aratat ca legislatia romana ar putea fi imbunatatita. AmCham, care reprezinta in Romania peste 250 de companii straine, cu investitii totale de 5 miliarde USD si peste 6.000 de locuri de munca create, este un suporter puternic al aderarii noastre la UE, a precizat Anca Harasim.

Importanta existentei unui dialog mai activ intre guvern si oamenii de afaceri a fost subliniata de toti reprezentantii intreprinzatorilor prezenti la reuniune. Gilbert Wood a precizat ca solutiile recomandate de CIS sunt usor de implementat si nu necesita investitii foarte mari.

Experienta Cehiei in atragerea de ISD ar putea fi un exemplu de urmat pentru Romania. Potrivit estimarilor agentiei CzechInvest, Republica Ceha a atras, in perioada 2003-2005, investitii in valoare totala de 49,9 milioane USD, cu implicatii evidente in economie: 37% din forta de munca angajata in industrie, 52% din vanzarile sectorului industrial, 60% din exporturi. Tendintele in aceasta tara sunt indreptate spre reinvestirea capitalului, orientarea catre servicii si catre domenii care produc valoare adaugata mare. La randul lor, companiile cehesti au acum puterea de a investi in alte tari.

Bulgaria, care a inregistrat in anul 2004 un record al intrarilor de ISD, are o politica bine structurata pentru promovarea acestora in parioada urmatoare, politica prezentata la Forum de Eleonora Ivanova, director executiv al Camerei de Comert si Industrie Bulgaria-Romania (CCIB-R). Potrivit statisticilor Natiunilor Unite, aceasta tara ocupa locul 12 in ierarhia mondiala privind gradul de atragere a ISD, situandu-se inaintea Croatiei, Estoniei si Romaniei. ?n Bulgaria, ISD reprezinta 10% din PIB, cel mai inalt nivel dintre tarile central si est-europene. Pe langa stabilitate politica si economica si o forta de munca bine calificata, Bulgaria ofera un mediu de afaceri favorabil: cele mai reduse costuri de operare din regiune, nerestrictionarea fluxurilor de capital, impozit corporativ de 15%, nivel maxim de impozitare a salariilor de 24%, impozit pe dividende de 7%, posibilitatea detinerii de terenuri in proprietate de catre companii straine inregistrate in tara. ?n plus, legislatia prevede un tratament preferential pentru proiectele mari de investitii care vor fi implementate in urmatorii 3 ani si vor crea noi locuri de munca.

?n ceea ce priveste influxul de ISD in tara noastra, oamenii de afaceri turci cred in potentialul Romaniei, dupa cum a precizat Guven Gunor, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri Turci din Romania (TIAD). Respectul acordat intreprinzatorilor, increderea, siguranta, mana de lucru ieftina sunt doar cateva dintre avantajele care i-au atras pe investitorii turci in Romania. Guven Gunar a apreciat ca acestia vor continua sa fie interesati de tara noastra, care are o capacitate de afaceri in crestere.

Avand in vedere ca, in scurt timp, in Romania privatizarile se vor incheia, orientarea catre investitii de tip greenfield fiind evidenta, guvernul pregateste o noua lege a investitiilor, care ii va trata in mod egal pe intreprinzatorii romani si straini, dupa cum a precizat Ana Maria Cristina, presedintele ARIS, la reuniunea de la CCIR.  Astfel, in timp scurt, Romania va deveni un competitor puternic pe piata de atragere a capitalului strain. Noul act normativ are in vedere acordarea unor facilitati atractive in acest sens, ca si orientarea investitorilor catre zonele cele mai potrivite pentru proiectele lor.
Evaluarile Bancii Nationale a Romaniei arata ca, in primele 8 luni ale acestui an, investitiile straine noi in Romania au cumulat 1,914 miliarde lei, in crestere cu 16% fata de perioada similara a anului trecut.

Sursa: Camera de Comert si Industrie e Romaniei