Cautare avansata

Mega-locuri de munca - avantajul "aurului albastru"


Bruxelles-ul devine pe zi ce trece un conglomerat de lobby ?n afaceri europene. Este "noua Roma", ?n care fiecare ?ncearca sa ??i gaseasca locul ?n mozaicul multicultural ?i multilingvistic european.

Recent, reprezentantii Bruxelles-ului au explicat dezvoltarea orasului prin gazduirea majoritatii institutiilor europene, numindu-l "avantajul aurului albastru". si, daca avem in vedere statisticile care arata ca Bruxelles-ul este cea mai bogata regiune din Europa, rezulta ca pariul autoritatilor belgiene a fost cistigat.

Pe linga jocurile reprezentarii politice, exista o fata nevazuta, aceea a administratiei europene. Apare in acest caz un paradox comparativ cu administratia rom?neasca, ai carei functionari sint platiti la "limita saraciei". Salariile din administratia europeana incep insa de la 4.200 euro si ajung la 10.000 euro pentru directori de Directii Generale. Asa cum este normal, competitia pentru aceste locuri este mare, caci, o data trecut concursul de intrare, esti asigurat pe viata. "Cusca de aur" - astfel este numita administratia europeana - si, vazind avantajele, nu ne miram de ce nu prea multe persoane doresc sa "evadeze".

Este interesant sa analizam si ce institutii sint implicate in comunicarea europeana. Desigur, situatia este diferita de la o institutie la alta. in Comisia Europeana, Directia Generala de Presa (DG PRESS) este de departe cea mai stufoasa, cu o organigrama complexa (a se vedea organigrama DG PRESS la ), structurata pe "Units". in fiecare departament lucreaza aproximativ 30 de persoane. Trecind la celelalte Directii Generale, observam in primul rind purtatorii de cuvint ai comisarilor europeni, cu asistentii lor si cu secretariatul aferent. Poza completa este disponibila pe Internet. La Serviciul Audiovizual de la Comisie sint de asemenea vreo 50 de persoane cu toti technicienii si colaboratorii.

Parlamentul European este total diferit ca structura comunicativa. Aici exista un serviciu de presa pentru diferitele publicatii, altul specific in functie de limbile existente: engleza, italiana, franceza etc. De asemenea, exista un servicu de presa pentru fiecare grup politic (http://www.europarl.eu.int/press/index_contact_en.htm). Serviciul audiovizual este de asemenea complex. La Consiliu echipa este ceva mai redusa, in jur de 10 persoane (http://ue.eu.int/cms3_fo/showPage.asp?id=374&lang=en&mode=g), la care se adauga asistentii si secretariatul. Comitetul Regiunilor dispune de mai putine persoane printre care si o rom?nca - insotite de asistenti si de secretariat. Aceeasi situatie la Comitetul Economic si Social, unde sint vreo 10 persoane cu asistenti si cu secretariat cu tot (http://www.esc.eu.int/press/contact/index_en.asp).

Bruxelles-ul devine pe zi ce trece inima europeana, chiar daca sint incercari disperate de a descentraliza sistemul. Ultimii ani au confirmat o coagulare in jurul "Pietei Schuman" a principalilor factori de decizie. Pe linga institutii, este vorba si de puternicul sector privat, reprezentat de companiile europene si internationale, federatii industriale, presa europeana si sectorul non-guvernamental.

Cine sint cei care decid soarta Uniunii Europene?

Mecanismul complex al celor care isi desfasoara activitatea in institutiile europene incepe sa fie vizibil si in Rom?nia. Dar poza completa a celor care influenteaza sistemul european este mult mai larga. Alaturi de institutiile europene (Parlamentul European, Comisia Europeana, Consiliul, Comitetul Regiunilor etc.), intilnim reprezentantii tarilor si regiunilor (ex: Misiunea Rom?niei la UE, Reprezentanta Bavariei la UE etc.), pe cei ai marilor companii (ex: Microsoft, Coca-Cola, France T?l?com) si ai federatiilor industriale (Asociatia Europeana a Constructorilor de Masini, Federatia Patronatului European), presa (aproximativ 3.000 de ziaristi acreditati la Comisia Europeana) si sectorul non-guvernamental (Greenpeace, World Wide Fund for Nature-WWF, European Public Health Alliance). O estimare a numarului "actorilor europeni" ne conduce la circa 100.000 de persoane, dintre care doua treimi isi desfasoara activitatea in Bruxelles. Daca ne referim la sectorul privat, alaturi de sediile europene ale multinationalelor, exista aproximativ 3.000-4.000 de federatii europene reprezentate la Bruxelles.

Majoritatea regiunilor sau oraselor au reprezentante la Bruxelles, iar rolul lor este deosebit de important in realizarea strategiilor de dezvoltare. Dupa ultima statistica, exista aproximativ 260 de sedii ale entitatilor regionale.

Sint cu miile cei care doresc o infiltrare si apoi o integrare in acest sistem. Semestrial, 700 de stagiari de la institutiile europene isi finalizeaza stagiul si cel putin 75% dintre acestia doresc sa ramina la Bruxelles. Anual, 200 de absolventi de la Colegiul Europei Bruge "vor Bruxelles-ul". Alti 200 de tineri vin anual din Colegiul Europei Natolin (Polonia), cu aceleasi intentii. Daca cifrele vorbesc de la sine, trebuie spus insa ca mentinerea in "mediul de Bruxelles" nu este usoara.

Dan Luca, Bruxelles

Dan Luca este Senior PR Manager la EurActiv.com.
Text aparut in Dilema Veche, numarul din 21 - 27 ianuarie 2005


''

Stire preluata de la Euroactiv.ro

Stiri asemanatoare

Concurs pentru studenti si liceeni: Cat stie Romania despre UE si invers
Ambasada Marii Britanii la Bucuresti organizeaza, in parteneriat cu Institutul European din Roman...

Bursieri de un milion de euro
Un milion de euro, atit va cheltui statul roman cu 46 de tineri pe care ii va trimite sa studieze...

Roman-satira a postdecembrismului
ora 13:20 Romanul "Blazare" al lui Petre Barbu va invita in lumea familiara a unei foste alimenta...

Comentariu: Patru pasi spre succes
Reprezentantul Centrului Educatia 2000+ trage cu ochiul la cadenta pasilor educatiei din Ungaria....

Institutiile europene cauta interpreti
Oficiul european pentru selectia de personal, EPSO, cauta administratori lingvisti - interpreti d...