Reforma Justitiei a ocolit instantele

Infiintate pentru a putea inchide dosarul de negociere privind Justitia, tribunalele specializate ar trebui acum sa functioneze de la sine. Lipsa banilor, a spatiilor si a specialistilor transforma insa instantele intr-o forma fara fond, care asteapta ca finalizarea reformei in Justitie sa aduca rezolvarea problemelor. "Reforma ceruta de Uniunea Europeana a luat Justitia romaneasca pe nepregatite. Nu au existat nici banii si nici resursele umane presupuse de o actiune de o asemenea anvergura", pune Cristian Iordanescu, presedintele Baroului Bucuresti, punctul pe un "i" cam dureros pentru cei implicati in actul de justitie.

Asta deoarece, in principal, masurile au fost luate de la centru, urmand vechiul stil heirupist al deceniilor trecute, fara sa se analizeze cu adevarat implicatiile presupuse de fiecare act de reforma. Am ajuns, astfel, din nou, in situatia in care Romania s-a facut doar ca isi reformeaza structurile, pentru a nu deschide discutia despre problemele reale din sistem, si si-a scuipat in san, sperand ca lucrurile vor merge si asa. A infiintat tribunalele specializate, pentru ca asa ii cerea Europa, dar nu a alocat suficient de multi bani nici pentru dotarea salilor de instanta, nici pentru salarizarea magistratilor, pentru simplul motiv ca nu avea de unde. In plus, tribunalele specializate au fost "intemeiate" in locul fostelor sectii specializate care functionau in fiecare tribunal, cu aceiasi oameni si in aceleasi sali de judecata.

Acestea ar fi urmat sa degreveze instantele, sa reduca incarcatura de dosare cu care se confrunta judecatorii si sa joace un rol important in urgentarea rezolvarii cauzelor si scurtarea timpului de asteptare pentru solutionarea unui dosar. La finele anului trecut, au fost infiintate patru tribunale specializate, dintre care trei in materie comerciala - in Arges, Cluj si Mures - si unul in materia minorilor si a familiei, la Brasov. Pe rolul noilor instante se afla peste 2.400 de cauze, in conditiile in care la tribunalele specializate isi desfasoara activitatea, in total, 27 de magistrati. Or, in aceste conditii, nu se poate vorbi in nici un caz despre celeritate sau despre reducerea timpului petrecut de cei aflati in cautarea dreptatii prin salile de judecata. Ceea ce face din aceste instante niste forme fara fond, care nu raspund cerintelor pentru care au fost infiintate.

Pana la 31 decembrie 2005, va mai trebui infiintate inca 18 tribunale specializate in materie comerciala in judetele Alba, Hunedoara, Sibiu, Bucuresti, Maramures, Suceava, Galati, Prahova, Bacau, Timis, Arad, Bihor, Brasov, Braila, Buzau, Constanta, Gorj si Iasi. Lipsa banilor si a specialistilor care sa poata judeca sau contribui la judecarea repede si temeinic a unei cauze sunt doar doua dintre bolile pe care le vor avea de infruntat "nou-nascuti". In 2004, 459 de magistrati (cam 1% din totalul magistratilor din sistem) au participat la seminarii organizate de Institutul National al Magistraturii in domeniul dreptului muncii, comercial sau administrativ-fiscal. Si raportul Comisiei Europene semnala existenta unor probleme care greveaza calitatea actului de justitie, intre care volumul mare de munca al judecatorilor, accesul lor limitat la jurisprudenta, lipsa informatiei privind noile prevederi legislative, slaba circulatie a informatiei in interiorul sistemului si lipsa instruirii si specializarii.

Solutia pentru acuta criza de judecatori ar fi intrarea unor avocati magistratura. Decanul Baroului Bucuresti spune ca foarte multi avocati, mai ales cei specializati in drept comercial, sunt interesati sa devina judecatori. Desi, la prima impresie, afirmatia poate parea ilogica, avocati angrenati in sistem ne-au spus ca pe aceasta piata este foarte mare inghesuiala, ca nu toti avocatii gasesc clienti pe care sa ii reprezinte si ca pensiile magistratilor sunt mai mari decat ale avocatilor. Ceea ce poate explica tentatia intrarii in magistratura.

Pe de alta parte, nu sunt de neglijat nici alte aspecte pe care le presupune reforma Justitiei: spatii, informatizare, salarizare corespunzatoare, clarificarea aspectelor legislative. "Stiti ca sunt judecatori care lucreaza cate cinci-sase intr-un birou? Eu am fost candva al saptelea, neavand masa, numai scaun. PC-ul pe care lucrez este cumparat pe banii mei, nu pot da e-mail si nici telefoane interurbane, carti si materiale nu primesc aproape deloc", ne spune, in loc de concluzie, judecatorul Gheorghe Morosanu.

un chestionar care spune multe

Judecatorii se pronunta in sensul existentei unor carente grave in infaptuirea si calitatea actului de justitie, determinate de cauze interne ale sistemului judiciar.
Vulnerabilitatile sistemului juridic
- Instantele sunt supraaglomerate cu dosare, iar mecanismul de gestionare a lor este deficitar.
- Sistemele de pregatire si formare continua, ca si cel educational, sunt inca deficitare, multi magistrati nefiind beneficiarii unui training suficient.
- Nu exista un control judecatoresc deplin si eficace al actului executarii hotararilor judecatoresti.

Justitia in cifre

- 75% din judecatori cred ca Justitia functioneaza. In schimb, nivelul de satisfactie al cetatenilor fata de sistemul judiciar este de 38%, iar al companiilor comerciale, de doar 28%.
- 97% din judecatori se plang de supraaglomerarea curtilor.
- Doar 44% din judecatori dispun de calculatoare, iar dintre acestia, mai putin de jumatate le utilizeaza efectiv.
- 74% din judecatori s-au confruntat cu situatii de nerespectare a principiului continuitatii in compunerea completelor de judecata.

Sursa: Capital