Tirajele scad, creste internetul
Tirajele ziarelor din UE si SUA scad, marii castigatori fiind publicatiile online. Media trec printr-o adevarata revolutie.
Tirajele ziarelor din Uniunea Europeana au scazut, in ultimii 8 ani, cu 7 milioane de exemplare. In Statele Unite trusturile media testeaza combinatii noi de continut pentru a opri declinul cotidianelor, fenomen care a lovit in 2004 si emisiunile de stiri. Transformarea media intr-un produs ca oricare altul si aliantele dintre politic, afaceri si presa sint doua dintre cauzele sistemice ale crizei.
Cifre brute: In 2003 vinzarile "International Herald Tribune" au scazut cu 4,16% fata de 2002, "Financial Times" a pierdut 6,6% dintre cititori, in Germania ultimilor cinci ani tirajele s-au diminuat cu 7,7%, si "cronica neagra" poate continua cu Danemarca, Austria, Belgia, Marea Britanie, Japonia, Statele Unite. Intre 2002 si 2004, 2.000 de jurnalisti din presa scrisa americana au ajuns in strada, iar 2005 a incept cu un val de restructurari: Reuters, BBC. S-au facut cercetari, sondaje, au fost descoperite erori de sistem si o cauza externa: noile tehnologii de comunicatii.
======
Presa din Europa tot mai concentrata
======
Libertatea de exprimare in pericol
La inceputul anilor 90 corporatiile occidentale au descoperit o mina de aur: presa. Oamenii de afaceri care aveau deja in protofoliu un ziar sau un post TV au schimbat filozofia organizatiilor media si au dat managerului ceea ce era al jurnalistului. Iar cei carora Departamentul "crime si achizitii" le-a recomandat sa-si cumpere au plecat la shopping prin lume. "Liberation" a fost vindut bancherului Rotchild, "Figaro" si "L' Express" producatorului de armament Serge Dessault, mai aproape de noi, "Nepszabadsag" si "Evenimentul Zilei", Ringier.
Ce vor corporatiile de la presa: bani si influenta. Concentrarea media si subordonarea informatiei intereselor economice si politice ale patronatelor au avut ca efecte, discutate astazi cu ingrijorare la nivelul legiuitorilor din UE si din Statele Unite, diminuarea pluralismului si vicierea libertatii de exprimare.
Managerul in locul jurnalistului
Pentru a obtine profit, corporatiile au transformat presa in produs si i-au aplicat aceeasi reteta de organizare ca fabricilor de bunuri de consum: restructurari, munca pe rupte de la jurnalistii ramasi, mai putin timp pentru documentarea articolelor, conditionarea postului de cistiguri. Si decizia editoriala a revenit managerului sau patronului. Directorul International Herlad Tribune, Walter Wells, a lansat un avertisment, publicat anul trecut in "El Mundo": "Deseori, cei care trebuie sa ia o decizie jurnalistica se intreaba daca aceasta nu va afecta cotatia la bursa a editorului. Directorii de ziare primesc constant directive in acest sens de la proprietari. Aceasta este un fapt cu totul nou in jurnalismul contemporan."
Un cerc vicios
"Pe masura ce calitatea si cantitatea stirilor a scazut (ultima in favoarea publicitatii) tirajele si audientele s-au diminuat, la fel si profitul", constata un influent centru de cercetare din Statele Unite, Pew Research Center for People and Media, in raportul privind tendintele media pentru 2005. Dupa ce managerii au reformulat organizarea interna a presei pina la procesul de decizie, marketingul a condus-o intr-un cerc vicios. Pe baza analizelor de piata si a succesului financiar al tabloidelor s-a stabilit ca publicul este avid dupa stiri optimiste, senzationale, personalizate. Asa ca media de informatie a facut compromisul si i-a dat ceea ce parea ca doreste si mai mult decit atit, carti, CD-uri colectii de timbre, jocuri, chiar seturi de pahare, la pachet cu stirile.
Rezultatul a fost scaderea credibilitatii mediilor de informare, dispretuite pentru superficialitate si lacomie, constata raportul mai sus mentionat. Ramine in picioare o intrebare: oferi publicului ceea ce vrea ori ceea ce crezi ca are nevoie?
