UE cere Romaniei sa finanteze reforma Justitiei

Nerespectarea acestor angajamente poate duce oricind la activarea clauzei speciale de salvgardare, prin care aderarea Romaniei la UE ar putea fi aminata pina in 2008.

Respectarea celor 100 de angajamente cade in responsabilitatea a 10 institutii, dar mai cu seama a patru dintre ele: Ministerul Justitiei (MJ), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Ministerul Public (MP) si Parchetul National Anticoruptie (PNA). Potrivit documentului, aceste institutii trebuie ca in urmatorii doi ani sa ofere Justitiei romane calitatile normale care i-au lipsit in ultimii 15 ani: independenta, onestitate, credibilitate, transparenta si eficienta.
Magistratura, ca si agricultura

Inca de la primele recomandari, UE subliniaza ca "trebuie dezvoltate un mediu si o cultura a muncii care sa protejeze independenta sistemului judiciar, sa garanteze aplicarea eficienta a legii si sa asigure inalte standarde profesionale". Acest obiectiv general este detaliat apoi in citeva recomandari punctuale: suplimentarea si profesionalizarea magistratilor si a personalului auxiliar, informatizarea sistemului judiciar si asigurarea de sedii si facilitati adecvate pentru instantele de judecata. Pentru rezolvarea acestor probleme de fond ale Justitiei, ignorate ani de-a rindul de fostele guvernari, uneori cu buna stiinta, nu sint fixate termene limita, iar procesul de reforma va dura cu certitudine mai mult decit pina in 2007. In schimb, UE cere Romaniei sa asigure resursele financiare necesare acestor transformari pentru cel putin 5 ani de-acum inainte.

Printre altele, UE observa ca Justitia din Romania nu indeplineste unele conditii elementare ale oricarui sistem judiciar. Magistratii au un acces limitat la jurisprudenta sau chiar la Monitorul Oficial si din aceasta cauza nu reusesc sa tina pasul cu noile schimbari legislative, ceea ce explica intr-o buna masura numarul mare de erori judiciare (aproximativ 30% din hotaririle pronuntate pe fond in cauzele civile sint casate de instantele superioare).
Derapajele guvernarilor trecute

In ultimii patru ani, fosta guvernare nu numai ca a tinut pe loc reforma Justitiei, dar a initiat unele masuri care au dezechilibrat inca si mai mult fragilul sistem judiciar pe care il avem astazi. Citeva dintre acestea fac obiectul altor recomandari ale UE. Pina in luna martie 2005, Ministerul Justitiei trebuie sa elaboreze un plan pentru a reduce supraincarcarea cu dosare a tuturor instantelor de judecata, dar in special a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), unde sint inregistrate aproximativ 24.000 de cauze. Aceasta situatie speciala de la instanta suprema este rezultatul unei ordonante de urgenta emisa de Guvern in 2003, prin care toate recursurile urmau sa fie judecate de ICCJ. Aceasta masura cel putin neinspirata a fost inlaturata un an mai tirziu, cind a devenit evident ca activitatea instantei supreme ameninta sa se blocheze. Urmarile se resimt insa si astazi.

Restantele la plata drepturilor salariale fata de magistrati, cauzate tot de politica dezastruoasa a fostei guvernari, reprezinta o alta problema pe care statul roman trebuie sa o rezolve cu prioritate, la fel si situatia inca neclara a serviciului secret din interiorul Ministerului Justitiei.
CSM, punctul nevralgic al reformei

Ca reprezentant al autoritatii judecatoresti si garant al echilibrului puterilor in stat, Consiliul Superior al Magistraturii este institutia de care depinde cel mai mult succesul reformei Justitiei. Simpla existenta formala a unui CSM independent de puterea executiva nu inseamna mai nimic daca acest "parlament" al magistratilor nu devine si functional. Potrivit recomandarilor UE, CSM ar fi trebuit ca pina la 1 ianuarie 2005 sa fie dotat cu "personal, buget, echipament, infrastructura si instruire corespunzatoare". Pina in prezent, au fost ocupate doar sapte posturi din cele 137 cit cuprinde schema de personal a CSM, ceea ce pune probleme serioase de functionalitate. In plus, CSM nu dispune nici de un sediu corespunzator. O alta recomandare a UE se refera la "participarea activa si efectiva a societatii civile in cadrul CSM". Nu se poate spune ca acest angajament a fost indeplinit avind in vedere ca Senatul a numit in Consiliu doi falsi reprezentanti ai societatii civile: un fost parlamentar si directoarea unui institut platit din bani publici. Nici unul dintre ei nu s-a remarcat in vreun fel in interiorul societatii civile.

Daca va functiona defectuos, CSM va rata aplicarea altor masuri din cele 100 mentionate in documentul de pozitie, cum ar fi stabilirea unor criterii obiective de recrutare, evaluare si promovare a magistratilor sau implementarea unui sistem de "sanctiuni efective pentru ineficienta" in rindul judecatorilor si procurorilor. 

Sursa: Cotidianul