23 milioane hectare cultivate in agricultura ecologica, la nivel mondial

Suprafata ocupata de agricultura ecologica, la nivel mondial, era in 2004, de 23 de milioane hectare, cele mai mari suprafete fiind cultivate in Australia (10,5 milioane de hectare), Argentina (3,2 milioane hectare) si Italia (1,2 milioane hectare), potrivit unui studiu SOEL.

In Uniunea Europeana, incluzand Romania si Bulgaria, tarile EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elvetia), Turcia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Iugoslavia, exista mai mult de cinci milioane de hectare in agricultura ecologica, ceea ce corespunde unui procent de 2 la suta din totalul terenurilor agricole. 

Din punct de vedere al suprafetelor cultivate in agricultura ecologica din total din suprafata agricola, in Uniunea Europeana pe primele locuri se situeaza Austria cu 11,30 la suta, Elvetia 9,70 la suta, Italia 7,94 la suta, Danemarca 6,51 la suta, Suedia 6,30 la suta, Republica Ceha 5,06 la suta, Franta 1,40 la suta. 

Suprafete sub 1% sunt cultivate in Irlanda, Slovenia, Grecia, Polonia, Slovenia si Iugoslavia.  

Suprafetele cultivate in sistem ecologic in Romania au crescut in ultimii cinci ani de peste sase ori, de la 17.438 ha in anul 2000, la 110.400 ha in 2005, pentru 2006 fiind estimata o crestere a suprafetei pana la 170.000 ha.  

De asemenea, se estimeaza o crestere a suprafetei cultivate ecologic pana la 1,7 la suta in 2007, circa 250.000 ha, de la 1,16 la suta in 2006 si pana la 400.000 ha in 2010, adica 2,72 la suta.  

Studiile de specialitate arata ca agricultura ecologica este un sector in dezvoltare in Africa, in special in tarile din partea sudica a  continentului. Un factor important in dezvoltarea agriculturii organice din Africa il constituie cererea de produse ecologice din tarile industrializate. Mai mult de 200.000 hectare sunt in prezent cultivate in acest sistem. 

Pe baza estimarilor prezentate, vanzarile mondiale din 23 de tari europene, SUA, Canada, Japonia si Oceania au fost de aproximativ 23-25 miliarde dolari in anul 2003 si de 29-31 miliarde dolari in anul 2005.  

In ceea ce priveste piata europeana a alimentelor ecologice, Germania are cea mai mare piata de desfacere, cu vanzari de aproximativ 2,5 miliarde euro (2,3 miliarde dolari), iar in ceea ce priveste consumul mediu de produse ecologice pe locuitor, Danemarca si Elvetia conduc detasat.  

Pe piata produselor ecologice, se afla atat tarile ce depind de exporturile de produse ecologice, (Italia), cat si  tarile care depind de importurile de produse ecologice (Marea Britanie).  

Extremele de cerere si oferta din fiecare tara se autoregleaza. Potrivit studiului, situatia actuala pare sa se schimbe pentru ca in Marea Britanie se apreciaza ca productia interna va acoperi cererea, in timp ce in Italia, cererea va creste.  

In prezent, din ce in ce mai multe produse ecologice se importa din Europa de Est 

Un studiu realizat de International Trade Center si de CNUCED/OMC de la Geneva arata ca partea de piata a produselor ecologice din ansamblul pietelor alimentare din tarile cele mai dezvoltate a atins in 2005 intre 5 si 10 la suta, in urma unei cresteri anuale a pietei produselor ecologice de cel putin 20 la suta. In tarile in care partea de piata a produselor ecologice este sub unu la suta aceasta crestere va fi si mai mare.  

Studiile de specialitate arata ca in Uniunea Europeana suprafata destinata agriculturii ecologice creste anual cu aproape 1 milion de hectare. In Marea Britanie, cresterea anuala a fost de 400 la suta, iar Suedia a inregistrat o crestere a suprafetei de 111 la suta. Din punct de vedere calitativ, cresterile inregistrate sunt si mai importante: Grecia (plus  163 la suta), Portugalia (plus 62 la suta), Franta (plus 35 la suta), Spania (plus 31 la suta) si Italia (plus 22 la suta), tari in care productia ecologica este reprezentata in special din fructe si legume.  Agricultura ecologica s-a dezvoltat, de asemenea, in Ungaria (plus 15 la suta), Irlanda (plus 13 la suta) si Polonia (plus 10 la suta).  

In Germania, productia ecologica a crescut cel mai putin intre 1999 si 2000 (8,6 la suta) in vreme ce la nivel european ea este pe departe principalul debuseu pentru produsele ecologice si al treilea producator, ca si pondere, la nivelul UE. Germania cunoaste mari probleme de aprovizionare cu cereale panificabile si orz pentru fabrici de bere, precum si pentru oua, produse lactate si  carne de porc, aceasta stare de fapt fiind accentuata in anii trecuti de criza bolii vacii nebune /ESB/.  Franta, care in anii 80 era liderul productiei ecologice face mari eforturi pentru reconversie, fiind obligata sa apeleze la importuri pentru a raspunde solicitarilor consumatorilor. Laptele ecologic reprezinta astazi 25 la suta din piata Danemarcei, 20 la suta din cea a Elvetiei si 10 la suta din cea a Austriei. Ca o consecinta a acestei cresteri, fabricile de lapte au fost nevoite sa-si mareasca capacitatile de transformare pentru a putea satisface cererea, care pentru moment este satisfacuta in proportie de 30 la suta din import.  

Expertii Comisiei Europene estimeaza ca piata produselor ecologice a atins anul trecut o valoare de 23 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Piata produselor ecologice in Uniunea Europeana cuprinde practic toate productiile agricole primare si procesate (paine, vin, carne, lapte, ulei, peste etc). Potrivit studiului, produsele ecologice sunt in general cu 25-30 la suta mai scumpe decat produsele conventionale, dar in functie de cerere si oferta pot sa ajunga la 400 la suta din pretul unui produs conventional.  

In ceea ce priveste tarile din Europa de Est, acestea vor avea nevoie de 10-15 ani dupa integrarea in UE pentru a-si putea dezvolta si structura de piata interna. Un exemplu edificator in acest sens este Spania care, la 17 ani de la integrare, incepe o structurare a pietei interne. In acest rastimp, Spania exporta aproape in totalitate produsele ecologice pe pietele nordice europene. Tarile est europene vor trebui sa-si orienteze productia ecologica, catre produse deficitare in UE si anume: proteina vegetala si fructe rosii pentru ca tarile vestice au inceput sa reduca semnificativ productia in sectoare care solicita multa forta de munca. Studiul precizeaza ca agricultura ecologica precum si sectoarele ce necesita multa forta de munca nu sunt contingentate in Uniunea Europeana, in consecinta tarile estice isi vor putea dezvolta cu predilectie aceste sectoare in care nu exista o concurenta tehnica si economica puternica.  

Suprafetele mari din Europa de Est, care nu au primit inputuri chimice ridicate in ultimii ani, din lipsa de mijloace financiare ar putea sa devina din "Cenusareasa" o "Alba ca Zapada", releva studiul, in contextul pietei ecologice europene deficitare. Astfel, aceste tari ar putea ,,alerga'' pe unul din putinele culoare in care nu exista concurenti europeni veritabili, din punct de vedere tehnic si economic. In acest mod, s-ar putea folosi la maxim o situatie dificila din aceste tari prin valorificarea unui potential agricol nepoluat, in aproape singurul domeniu in care Uniunea Europeana nu este concurentiala cu tarile estice.

Sursa: Eu-Ro Jurnal al CCIB