Aventurile unui bursier in cautare de bani romanesti privati

In toamna lui 2004 a fost adoptata Legea nr. 376 privind bursele private. Potrivit acesteia, agentii economici pot acorda studentilor burse private, fondurile utilizate in acest scop pentru acordarea burselor fiind deductibile fiscal. Paul Ivan, viitor masterand in Relatii Internationale la London School of Economics, povesteste, in acest sens, cum au primit companiile solicitarea lui pentru finantarea unei burse private.

Anul trecut, fiind acceptat in cadrul unui program masteral al uneia dintre cele mai cunoscute universitati londoneze si avind nevoie de bani pentru plata taxelor si cheltuielilor de intretinere, am considerat oportun sa apelez si la aceasta varianta de finantare.

Cu incredere, optimism si argumentele necesare (CV, documente, cadrul legal etc.) am pornit sa contactez companii si sa solicit o bursa privata. Mai intii am cautat clasamente ale companiilor din Romania in functie de cifra de afaceri, de profitul pe ultimii ani, gasind chiar un clasament al lor in functie de posibilitatile de acordare a sponsorizarilor.

Deoarece la majoritatea burselor, la care aplicasem anterior, procedurile se desfasurau prin intermediul Internetului, am considerat ca e acceptabil sa trimit aplicatiile prin posta electronica. Pina aici, totul bine. Aleg citeva zeci de companii, trimit aplicatii personalizate si astept, sperind la raspunsuri pozitive. Dupa doua-trei zile, raspunsurile incep sa curga incet, incet. Va prezint unele dintre ele, impreuna cu citeva sfaturi pentru cei care vor sa le evite.

Unul dintre mesajele care se repetau destul de des incepea cu Failure delivery (va asigur ca erau companii dintre cele mai serioase). Pentru acestea, cu site web, dar fara adresa de mail valida, se pare ca mai indicata este trimiterea unei aplicatii prin posta clasica.

Alte raspunsuri ma informau ca firmele respective isi epuizasera fondurile destinate sponsorizarilor pentru anul in curs sau si le directionasera catre alte activitati. Cum nu vreti sa primiti acest raspuns, e bine sa porniti demersurile din timp, in perioada de inceput a exercitiului financiar. Oarecum apropiate acestui mesaj erau cele care ma informau ca nu mai exista fonduri deoarece compania ii ajutase pe cei care au avut de suferit de pe urma inundatiilor. Cu intelegere pentru situatia sinistratilor, va recomand totusi, daca doriti sa obtineti o bursa privata, sa incercati sa o faceti intr-un an fara (prea multe) dezastre naturale.

Un alt raspuns ma informa ca firma respectiva are un plan in domeniul sponsorizarilor si eu nu ma incadram in acel plan. Sfatul meu ar fi sa va incadrati totusi si in planurile altora. Daca unele firme erau in reorganizare si, prin urmare, nu ma puteau ajuta, altii chiar imi promiteau ca vor analiza cererea mea. Dintre acestia, unii inca o mai analizeaza probabil, iar altii, cei pe care i-am putut contacta, mi-au spus ca ei nu dau bani „pentru asa ceva“. O alta serie de raspunsuri se incadra in categoria „don’t call us, we’ll call you“ sau „Daca vom fi interesati de o colaborare viitoare va vom contacta“. Nu a fost cazul meu, dar daca doriti sa lucrati dupa finalizarea studiilor in cadrul companiilor la care aplicati pentru o bursa, subliniati acest lucru. Faceti-i sa fie interesati.

Am primit si mesaje de tipul: „incercam sa sponsorizam grupuri de oameni si nu o singura persoana“ sau „nu oferim sponsorizari individuale“. Daca nu intentionati sa plecati cu toata grupa la studii, nu vad cum ati putea evita raspunsurile de acest gen.

Dar nu, sa nu credeti ca eram suparat, raspunsurile veneau cu doza lor de analgezice. Unii m-au asigurat de intreaga lor consideratie, altii m-au felicitat pentru rezultatele obtinute si pentru minunata sansa care mi s-a oferit, o parte mi-au multumit ca m-am gindit la ei, multi mi-au urat succes... Din 55 de aplicatii directe la companii, nici una nu a avut succes. Am cistigat in schimb una din bursele Raiffeisen – de altfel singurul program de burse private pentru studii in strainatate pe care il cunosc – si o bursa a Guvernului roman.

Recitind rindurile de mai sus, tind sa cred ca nu sint singurul care a primit raspunsuri de genul acestora. La peste doi ani de la adoptarea legii burselor private, numarul bursierilor este foarte redus. Putinele burse private care exista sint oferite in special studentilor de la universitatile tehnice din tara, acestia urmind apoi sa lucreze in cadrul companiilor care ii finanteaza. Cu foarte putine exceptii, bursele private pentru studii in strainatate lipsesc, firmele romanesti preferind sa aloce sumele deductibile sponsorizarilor cu impact mare la public/piata. Astept momentul in care sprijinirea tinerilor care vor sa studieze peste hotare va aduce aceleasi beneficii de imagine precum ajutorarea sarmanilor. Pina atunci, pentru ca legea burselor private sa aiba sanse de reusita, ar trebui sa ofere facilitati suficiente firmelor (de exemplu, bursa sa fie deductibila total din impozitul pe profit, fara restrictiile semnificative amintite). In acelasi timp, este nevoie de o implicare mai mare a companiilor, dar si de o informare mai buna a tuturor celor vizati. La aceasta ultima cerinta sper sa fi contribuit si aceste rinduri.

---

In toamna lui 2004 a fost adoptata Legea nr. 376 privind bursele private. Potrivit acesteia, agentii economici pot acorda studentilor burse private, fondurile utilizate in acest scop pentru acordarea burselor fiind deductibile fiscal. Astfel, din impozitul pe profit sint scazute sumele aferente, daca se incadreaza in limita cotei de 3‰ din cifra de afaceri si nu depasesc 20% din impozitul pe profit.

Sursa: Dilema Veche




Stire preluata de la Euroactiv.ro