Banii Phare - aruncati pe proiecte inutile si nerentabile

Ramaneri in urma, deturnari de fonduri, probleme tehnice ale echipamentelor cumparate, grave probleme de management al proiectelor. Un raport al Curtii Europene de Conturi, prezentat la Parlamentul European, analizeaza cu cifre si fapte cum au fost cheltuiti banii PHARE. Problemele descoperite sunt puse in carca autoritatilor romane, dar si a Comisiei Europene. [EurActiv.ro]

Un raport privind gestionarea proiectelor PHARE in Romania si Bulgaria in perioada 2000-2004 a fost prezentat, marti, la Bruxelles, de un reprezentant al Curtii Europene de Conturi, in fata Comitetului pentru Control Bugetar din Parlamentul European.

La momentul auditului, Curtea Europeana de Conturi a constatat ca in cazul a peste jumatate din proiectele auditate, bunurile achizitionate nu au fost deloc sau au fost doar partial utilizate corespunzator, dupa cum a declarat Maarten Engwirda, din partea institutiei mentionate. "Rezultatele au ramas considerabil in urma planului stabilit, uneori au intarziat si cu doi ani", a declarat reprezentantul Curtii de Conturi. "Aceste ramaneri in urma s-au datorat continuei lipse de capacitate administrativa si a resurselor necesare sprijinirii proiectelor si dupa incheierea perioadei de finantare de catre Uniunea Europeana", a adaugat el.

Curtea Europeana de Conturi a criticat, totodata, Comisia Europeana  - cea care are raspunderea pentru managementul general al programelor PHARE - pentru faptul ca a supraestimat capacitatea autoritatilor publice romane si bulgare de a gestiona proiectele PHARE, acceptand deseori obiective si date limite prea ambitioase. Curtea de Conturi a recomandat, in consecinta, Comisiei sa adopte o abordare mai realista in ce priveste aplicarea proiectelor PHARE in cele doua tari.

Raportul Special privind modalitatea in care au fost puse in aplicare proiectele PHARE in Romania si Bulgaria a fost realizat in baza examinarii unui esantion de 48 contracte - a caror suma s-a ridicat la 51 milioane euro, pentru Romania, si 14 milioane euro, pentru Bulgaria. Platile finale pentru aceste programe au fost acordate in 2005.

Lipsa de viziune economica, cofinantare slaba

Agentia de Implementare ar fi trebuit sa monitorizeze realizarile obiectivelor proiectelor de infrastructura. Totusi, monitorizarea s-a concentrat doar pe incheirea cu succes a constructiilor, fara a verifica daca proiectele pot sa isi atinga obiectivele economice generale, cum ar fi crearea de locuri de munca.

Unul dintre proiecte a avut ca scop crearea unui sistem informatic pentru managementul cazurilor si documentelor in Justitie. Desi au fost alocati 84 milioane de euro si software-ul fusese deja dezvoltat in cadrul unui proict Phare finalizat in 2002, la inceputul lui 2005 inca nu exista o aplicatie la nivel national, care sa lege toate curtile si procuraturile din tara. Data initiala prevazuta pentru incheierea proiectului fusese noiembrie 2003.

In unele dintre birourile vizitate de auditori echipamentul fusese instalat dar nu functiona software-ul, in timp ce in altele, sistemul nu ajunsese deloc, pentru ca autoritatile romane nu si-au respectat obligatia contractuala de a cofinanta substantial proiectul. 12 milioane de euro ar fi trebuit alocati Ministerului Justitiei, si 10 milioane Ministerului Public. Auditorii europeni concluzioneaza ca Guvernul nu a demonstrat ca implementarea acestui sistem ar fi o prioritate.

In martie 2005, atunci cand au avut loc misiunile de evaluare, inca se mai faceau eforturi pentru incheierea constructiilor la doua parcuri de dezvoltare a infrastructurii de afaceri, a caror valoare investita atinge 137 milioane euro. Termenul initial fusese stabilit pentru octombrie 2004. Problemele de design au contribuit, alatur de cele de managemet, la intarzieri.

Deturnare

Un alt proiect, de modernizare a infrastructurii turistice din Piatra Neamt, a ajuns sa deturneze fonduri pentru alte obiective decat cele turistice. Fondurile de 2,3 milioane de euro alocate au ajuns sa fie cheltuite pentru un pod si o strada aflate in afara obiectivului. Zona vizata de proiect, pe de alta parte, a ramas cu un strand degradat, care nu numai ca alunga turistii, dar nici nu a ajuns sa creeze locuri de munca.

La Constanta, constructia Pavilionului Expozitional (un proiect de 6,4 milioane de euro) s-a oprit in septembrie 2004 (vezi EurActiv.ro, iunie 2005 ), dupa ce autoritatile locale a retras autorizatia de constructie. Raportul Curtii Europene de Conturi vorbeste despre investitii de 3 milioane de euro deja realizate, in timp ce Jonathan Scheele spunea anul trecut ca va cere inapoi Romaniei cei 1,2 milioane de euro investiti in proiect.
Printre proiectele care s-au dovedit in cele din urma inutile dar nu din cauza autoritatilor romane, se numara podul peste Prut care a fost terminat dar nu poate fi folosit din cauza ca Republica Moldova nu a dezvoltat infrastructura pe partea stanga a raului si nici nu a instalat puncte de control la frontiera. Un alt exemplu ar fi un centru pentru gazduirea celor care cer azil in Romania. Aflat la Galati, acesta este ocupat in proportie de mai putin de 8% pentru ca nu exista cereri de azil. In ambele cazuri ar fi interesant, probabil, de intrebat daca a existat studii de fezabilitate.

Probleme tehnice...

In cadrul programului de securizare a frontierelor, au fost achizitionate echipamente de supraveghere, automobile si barci. Opt vehicule (care au costat 2,1 milioane de euro) nu au fost operationale o treime din timp dupa ce au fost date in folosinta, in noiembrie 2003, pentru ca reparatiile si reviziile au trebuit executate in strainatate. Exista si vehicule romanesti folosite pentru paza frontierei, dar si ele au avut o rata asemantoare de functionare. Mai mult, achizitia lor nu era prevazuta in fisa proiectului. Barcile destinate supravegherii Dunarii nu au reusit sa faca fata conditiilor de iarna, in ciuda fatului ca la licitatia de achizitionare fusese cerut acest lucru.

Raportul mentionaza riscul ca echipamentul de supraveghere a frontierei sa nu fie operational in momentul in care Romania si Bulgaria adera la UE sau chiar la spatiul Schengen.

Proiecte fara viabilitate economica

Parcul industrial de la Bacau este un exemplu 'celebru'. Realizarea acestuia fost prezentata si intr-un film de promovare a fondurilor Phare, comandat de Ministerul Integrarii. Recent, directorul complexului se plangea ca parcul nu a reusit sa atraga aproape nici o companie, in ciuda infrastructurii performante pusa la dispozitie. Tinta parcului era crearea de 300 de locuri de munca, cele mai multe dintre ele prin infiintarea de noi companii cu operatiunile centrate la Bacau. Dar proiectul de finantare nu mentiona nicaieri cum ar urma sa fie atrase aceste companii. Un alt parc, la Iasi, ar avea, teoretic, un potential si mai mare de dezvoltare. Raportul auditorilor arata insa ca este putin probabil ca proiectul sa isi atinga tinta de a crea 1100 de locuri de munca.

Curtea Europeana de Conturi acuza Comisia Europeana ca ar fi supraestimat capacitatea autoritatilor publice din Romania si Bulgaria de multe ori fiind de acord cu tintele mult prea ambitioase ale acestora.

Raspunsul Comisiei

In raspunsul sau la raport, Comisia Europeana a recunoscut multe dintre acuzatiile formulate dar a si incercat sa explice cauzele si circumstantele multora dintre ele. De exemplu, in raspuns se argumenteaza ca Romania este obligata prin tratatele pe care le-a semnat sa gazduiasca solicitantii de azil, dar ca astfel de cereri sunt greu de prezis.

Comisia da vina si pe lipsa de experienta a managerilor romani si arata ca misiuni de control au loc constant.

Comisia a admis ca unele dintre proiectele de investitii nu erau operationale la data auditarii lor. Principalele cauze, in opinia Comisiei Europene, sunt lipsa capacitatii administrative a autoritatilor si, pe de alta parte, intarzierile in alocarea fondurilor pentru cofinantare.

Desi spune ca proiectele auditate si prezentate in raport au avut parte de o evaluare corecta din partea Curtii Europene de Conturi, opinia Comisiei este ca situatia a evoluat intre timp in multe dintre cazuri.

Programele Nationale PHARE pentru perioada 2000-2004 au alocat Romaniei 1.400 milioane euro, si Bulgariei un total de 511 milioane. Dintre acestea, 57,6 %  (806 milioane euro pentru Romania) si 51,3 % (262 milioane euro pentru Bulgaria) au fost alocate proiectelor de investitii.

[EurActiv.ro]