Care este drumul inainte pentru Balcanii de Vest?

Desi situatia generala ramane pozitiva, problemele cum ar fi somajul, dependenta de ajutor din afara si nevoia de investitii trebuie rezolvate daca Balcanii de Vest vor sa mearga in continuare pe calea cea buna, scrie fostul Ministru de Finante al Romaniei, Daniel Daianu.

In general, evolutiile recente din Balcanii de Vest i-au facut pe mai multi specialisti sa dea alarma in ceea ce priveste relativa neglijare a regiunii de catre Bruxelles si principalele capitale europene. Ultimul raport al comisiei Amato -- formata din importanti politicieni europeni -- a transmis un mesaj in termeni foarte seriosi in aceasta privinta. In utima vreme, Initiativa pentru Stabilitate Europeana, o ONG dedicata zonei Balcanilor de Vest, a transmis de cateva ori mesaje similare.

Exista cativa factori care influenteaza cursul evenimentelor in Balcanii de Vest, dintre care unii imping lucrurile in directia cea buna iar altii mentin regiunea in capcane grave -- fie ele politice, economice sau interetnice. Recent se putea observa un mars puternic in directia corecta. Atractia aderarii la UE, desi este un tel indepartat, a jucat un rol decisiv. Semnele economice pozitive s-au inmultit. Inflatia a scazut dramatic in intreaga regiune si, mai important, cresterea economica avea loc intr-un ritm sustinut.

Referendumul din Muntenegru a captat atentia multor cancelarii europene. Unii l-au salutat in timp ce altii au fost precauti. Ar ajuta acesta la gasirea unei solutii pentru problema Kosovo? Ar pune in miscare alte forte care ar creste sansele de aderare la UE in regiune? Acestea sunt intrebari care apar automat.

Sectoarele bancare din regiune au fost curatate si au devenit capabile dupa o perioada indelungata sa finanteze cresterea prin credite de investitii si de consum. Comertul intra-regional a inceput sa creasca, pe masura ce politicienii au recunoscut ca zidurile chinezesti nu au sens in economiile lor mici. Politica interna a consolidat mana fortelor democratice.

Dar care este situatia acum? Datele economice, cel putin la suprafata, nu indica o inrautatire a starii generale a lucrurilor. Cresterea economica a continuat, aparent netulburata. In 2005 cresterea GDP a fost de 5% in Balcanii de Vest, cu exceptia Macedoniei (unde a fost de 3,5%). Inflatia s-a mentinut sub 10%, fiind chiar foarte scazuta, cu exceptia Serbiei, unde a fost de peste 16% in 2005. Iar consolidarea sectoarelor bancare a continuat, datorita intrarii in vigoare a mai bunelor reglementari si drumurilor deschise de bancile austriece, grecesti si italiene.

Insa sunt anumite domenii in care datele sunt mai putin optimiste, ilustrand o varietate de circumstante.

Dependenta de ajutor extern nu a scazut in Bosnia-Hertegovina (BH) unde deficitul de cont curent actual a totalizat aproape un sfert din PIB, in timp ce investitiile directe din strainatate s-au ridicat la mai putin de 4% din PIB. In Kosovo deficitul de cont curent a fost si mai mare -- peste 30% din PIB anul trecut. Trimiterile de bani sunt foarte ridicate in provincie (peste 14% din PIB). Insa un economist ar atrage atenia asupra faptului ca acestea nu acopera deficitul de cont curent. Acesta din urma are nevoie de infuzii de capital stabile pentru a putea fi sustinute.

Somajul ramane ridicat in BH, Kosovo si Macedonia, desi economistii din zona si oficialii disputa aceste cifre citand vibrantul sector informal. Ceea ce nu poate fi disputat insa este predilectia cetatenilor -- in special a tinerilor -- de a emigra si cauta de lucru in strainatate, din cauza diferentelor mari de salariu. In regiune exista o fragilitate economica substantiala si investitiile directe interne, desi au crescut in ultimii ani, nu sunt inca o forta care sa duca la crearea de locuri de munca si la consolidarea stabilitatii. Pot tendintele pozitive curente sa fie sustinute daca nu sunt sprijinite de un proces puternic de formare a capitalului? Probabil ca nu. Mai mult, investitiile interne depind de perspectivele legate de aderarea la UE in viitorul nu prea indepartat.

In intreaga regiune mesajul este acelasi: singurul obiectiv este aderarea la UE. Rationamentul este unul economic, politic si geopolitic. Intr-un moment in care Muntenegru s-a separat complet, cand statutul Kosovo este dezbatut cu inflacarare, cand fragilitatea economica a BH este o bataie de cap continua, greii Uniunii ar trebui sa dea mai multa atentie regiunii.

Potrivit unor politicieni occidentali, summitul UE de la Salzburg a oferit din nou sprijinul Uniunii pentru regiune, reinnoind angajamentele luate la Salonic. Si totusi nu este nedrept sa spunem ca sprijinul oferit la Sazburg a fost mai putin entuziast. Politicienii occidentali au trebuit sa raspunda schimbarii de dispozitie a electoratului lor. Referendumurile din Franta si Olanda au semnalizat temeri considerabile legate de imigrare, globalizare si soarta statului social.

Ironia este ca extinderea din 2004 nu a fost, per ansamblu, o problema pentru vechile membre UE. Acestea au surplusuri comerciale cu fostele economii comuniste si si-au mutat fabricile aici pentru a putea concura mai bine pe piata mondiala. In plus, orice s-ar spune despre "instalatorul polonez" adevarul este ca muncitorii din Polonia, Bulgaria, Romania, etc., acopera nise importante pe piata occidentala a muncii si ajuta la mai buna functionare a acestor economii.

Insa este greu de negat ca oboseala exista in Occident. Mai multi politicieni de varf nu iau nici o atitudine si multe guverne au retineri in a intreprinde reforme dureroase. Pe de alta parte, este important sa nu se interpreteze gresit temele dezbaterilor publice. Adevarul este ca acesta nu este ultimul val al extinderii care a atras oboseala in "vechea UE". Piete ale muncii rigide, sisteme educationale nereformate, sisteme sociale slab finantate, investitii insuficiente in cercetare si dezvoltare si incapacitatea de a face fata realitatii economiei globale sunt adevarata radacina a problemei.

Cel mai probabil Romania si Bulgaria vor adera la Uniune in 2007, in ciuda rapoartelor critice din partea Comisiei Europene. Acest lucru ar trebui sa impulsioneze Parisul, Berlinul, Londra si altii sa fie mai deschisi atunci cand este vorba despre statele din Balcanii de Vest. Un regim de vize substantial relaxat, mai multa asistenta pentru cresterea capacitatii de absorbire a fondurilor UE si mesaje mai clar formulate ar ajuta foarte mult in acest sens. Modul in care autoritatile de la Bruxelles vor aborda aceste probleme va fi un test cheie a capacitatii de conducere a UE.

de Daniel Daianu, din Bucuresti pentru Southeast European Times