Concentrari economice europene
In timp ce Romania se concentreaza pe indeplinirea ultimelor criterii de aderare la U.E., cercurile de afaceri europene au in obiectiv un alt fel de... "concentrare", aceea a capitalurilor, pentru a face fata globalizarii. O analiza de dr. Radu Serban
1. Fuziuni si achizitii in U.E.
La interferenta liberei concurente cu circulatia nestanjenita a capitalurilor, cu protectionismul statal si patriotismul economic, cu protectia consumatorului si a actionariatului, cu regulile pietelor mobiliare si stimularea investitiilor straine, cu buna guvernare si chiar cu responsabilitatea sociala a corporatiilor, cu dreptul societatilor comerciale si regulile de conduita pe pietele financiare, fuziunile si achizitiile reflecta tot mai mult, in ultima vreme, impactul globalizarii asupra dimensiunilor crescande ale societatilor comerciale si presiunea exercitata de aceasta globalizare asupra accelerarii reformelor economice in Uniunea Europeana.
Fara a intra in definitii universitare, de regula din categoria fuziunilor si achizitiilor se exclud privatizarile si investitiile "greenfield". Prin urmare, nu voi aborda operatiunile la care actorul principal este statul si nici pe cele in care investitorul achizitioneaza un teren viran si construieste pe el o fabrica. Nici "achizitiile publice" nu fac obiectul acestei sumare analize, cu echivalentul lor in engleza "public procurements" demonstrand ca avem de a face cu un alt fel de "achizitii".
2. Legislatia europeana a fuziunilor si achizitiilor
In numele "patriotismului economic", tot mai multe guverne se opun preluarii controlului de catre firmele straine asupra unor "campioni nationali". Cum reactioneaza Comisia Europeana la valul recent de protectionism statal? Cum poate fi atacat de Comisia Europeana veto - ul unui stat fata de o fuziune sau achizitie, daca oferta publica de cumparare (OPC) este conforma regulilor U.E.? Pana unde poate un stat sa ignore legislatia europeana pe motive de "interes national" improvizand legislatii de moment in apararea propriilor "campioni"?
Noua Directiva a fuziunilor si achizitiilor, care trebuia sa fie transpusa in legislatia nationala pana cel tarziu la 20 mai 2006, nu da raspunsuri suficient de clare la astfel de intrebari. Mai multe state au reusit deja sa o dilueze, prin insasi transpunerea ei in legislatia nationala, acordand titlu optional unora din cele mai importante elemente ale sale.
Printre acestea,