Daianu: Vesti in mare parte bune pentru economia Romaniei

Romania si vecina sa, Bulgaria, se gasesc la mai putin de trei luni distanta de a deveni cele mai noi state membre ale UE. Multe din discutiile recente s-au concentrat asupra insistentei autoritatilor de la Bruxelles pentru continuarea monitorizarii si retinerilor unor state deja membre UE de a permite accesul muncitorilor romani si bulgari pe piata muncii. Insa care este situatia economica in cele doua tari? La urma urmei, capacitatea ambelor tari de a se adapta la un mediu nou, competitiv, ar putea avea un impact mai mare asupra circulatiei fortei de munca decat politicile decise la Dublin sau Londra.

Intamplator, perspectivele economice din Romania s-au imbunatatit la timp pentru aderare. In multe privinte, tara prospera. Rata de crestere a PIB-ului a fost de 6,9% in primul trimestru al acestui an si a crescut pana la 7,8% in al doilea trimestru. Scaderea inflatiei a continuat. In luna decembrie, comparativ cu decembrie trecut, inflatia va fi aproape de tinta acestui an, 5%, de la 8,6% in 2005.

Productia industriala s-a recuperat in mod remarcabil dupa o serie de socuri puternice. O apreciere severa a monedei nationale (datorata infuziilor masive de capital) si o crestere acuta a preturilor energiei (o conditie preliminara a alinierii preturilor interne relative la nivelurile UE) au pus presiuni asupra unor industrii in ultimii doi ani.

Intr-adevar, rata de crestere a productiei industriale a incetinit in 2005, iar o recolta slaba a diminuat cresterea PIB la 4,5% in 2005, o cadere de la cifra de varf de 8,3% din 2004. Viteza cu care industria si-a revenit sugereaza ca rezervele de eficienta sunt inca destul de mari in economia romaneasca si ca socurile pot fi absorbite in mod adecvat, daca administratia este buna si transferul de noi tehnologii este satisfacator.

Veniturile la buget au crescut si ar putea trece de 32% din PIB anul acesta (de la aproximativ 30% anul trecut). Aceasta tendinta pare sa le dea dreptate celor care au sprijinit introducerea cotei unice de impozitare de 16% in 2005. Trebuie observat insa ca veniturile suplimentare au fost pompate la buget din cauza unei rate foarte mari de crestere a economiei, dar si deoarece cota unica a fost implementata in domenii in care anterior nu existau impozite sau existau impozite mai mici.

Veniturile mai mari la buget ajuta la finantarea investitiilor atat de necesare in educatie si infrastructura intr-o perioada in care aderarea la UE face presiuni asupra guvernului sa intensifice productia de bunuri publice. Somajul este putin peste 5%, desi acest lucru se datoreaza in principal migratiei masive. Nu in ultimul rand, trebuie mentionate exporturile in crestere rapida. Cresterea lor a fost de peste 18% in primul semestru al acestui an.

Per ansamblu economia Romaniei avanseaza in ritm rapid, sfidand previziunile mai putin optimiste. Insa trebuie calificate unele lucruri.

De la inceput este legitim sa ne intrebam daca ritmul cresterii economice poate fi sustinut. Exista date care duc la o viziune mai nuantata a dinamicii interne a economiei romanesti. Spre exemplu, exporturile au fost in mod crescand depasite de importuri in ultimii ani, iar deficitul de cont curent a crescut la un probabil 10% din PIB in 2006. Finantarea deficitelor mari de cont curent nu a fost o problema in ultimii ani, datorita investitiilor directe din strainatate substantiale. Insa situatia s-ar putea schimba in anii urmatori, ca urmare a sfarsitului afacerilor de privatizare. Chiar daca ar creste investitiile directe din strainatate dupa aderarea la UE, nu trebuie sa ne asteptam la un efect complet de offset.

Unii analisti au avertizat in privinta amenintarilor reprezentate de deficitul mare de cont curent la adresa catorva economii in curs de dezvoltare, inclusiv Romania. Aceste pericole trebuie evaluate in contextul regulilor contului de capital liber (absolut necesare intr-o tara UE), inaspririi politicilor monetare atat in UE cat si in Statele Unite si, nu in cele din urma, imprumuturilor masive in moneda straina contractate de persoane private si companii din tara.

Insa politica bugetara nu poate face prea multe pentru a corecta deficitele de cont curent in crestere atunci cand creditul intern catre sectorul privat si imprumuturile externe tot ale acestuia sunt in crestere. La sfarsitul lui iulie creditul catre sectorul neguvernamental a crescut cu peste 100% in Romania, in comparatie cu iulie 2005. Cota din creditul intern catre PIB in Romania este scazuta comparativ cu restul Europei, iar bancile comerciale ar vrea sa capitalizeze presupusele perspective stralucite ale unei economii care va deveni parte a UE in 2007, si care a crescut foarte rapid in ultimii ani.

Impreuna cu cresterea deficitelor, o serie de alti factori -- presiunile inflationiste datorate unei cresteri in cererea agregata dupa aderare, un regim de politica monetara (tintirea infatiei) care implica flexibilitatea ratei de schimb si cresterea probabila a poverii asupra bugetului public (datorata angajamentelor legate de aderare si nevoii de a dezvolta infrastructura interna) -- indica spre o situatie mai sobra pe termen lung.

Un raport recent al Bancii Mondiale saluta reformele Romaniei si alimenteaza sperantele mari pentru anii post-aderare. Se poate argumenta insa ca o rata de crestere care se situeaza intre 5,5 - 6% anual corespunde mai bine situatiei actuale a economiei romanesti. Daca aceasta ar evolua in directia buna, ar fi fezabila o rata durabila mai mare de crestere economica.

Economia Romaniei are nevoie de mai multe investitii fixe, o infrastructura mai buna si de rate de 6% anual, in medie, pe termen lung, pentru sustinerea cresterii. Mai semnificativ, are nevoie de absorbirea mai rapida a noilor tehnologii de informatie si comunicare. Domeniul de cercetare si dezvoltare este asteptat sa creasca la 0,7% din PIB in 2007, insa aceasta cifra este inca departe de cerinta Agendei de la Lisabona, de 3%. Chiar daca aceasta cifra s-ar apropia de 2% pana la sfarsitul deceniului, intensitatea inovatiilor economice si ritmul transferului de noi tehnologii vor fi esentiale pentru Romania. Pentru ca acest lucru sa aiba loc pe scara larga, bunele practici de management trebuie sprijinite de o mai buna pregatire. O rata ridicata de absorbire a tehnologiei ar creste productivitatea generala si ar permite Romaniei sa vina din urma in cadrul UE precum si sa fie un competitor mai bun in economia globala.

Daca diferentialul de crestere ramane in jur de 4% in favoarea Romaniei, impreuna cu o posibila apreciere cu 2% a ratei medii de schimb anuale a monedei nationale (pana la adoptarea monedei unice), venitul pe cap de locuitor in Romania ar putea ajunge la 60% din venitul mediu in UE in zece ani. Intre timp, o rata crescuta de absorbire a fondurilor UE ar ajuta la modernizarea economiei rurale si ar reduce migratia. Aceasta nu ar fi o performanta nesatisfacatoare. Politica publica, insa, va trebui sa joace un rol major in aceasta privinta.

De Daniel Daianu, din Bucuresti pentru Southeast European Times

Sursa: Southeast European Times