Dezbatere: jocurile video violente - interzicere sau auto-reglementare?

In acest context, oficialul european a propus in faza initiala un schimb de puncte de vedere in legatura cu subiectul jocurilor video violente, cu obiectivul de a identifica activitatile complementare la nivel european si national. Aceste masuri ar trebui sa ia in considerare constientizarea consumatorilor, etichetarea produselor si vanzarea lor catre minori si variaza de la interzicerea totala pana la autoreglementare.

Reprezentantii industriei jocurilor video au aparat, ca raspuns, sistemul voluntar si independent de certificare european.
Problema violentei din jocurile video  a fist adusa din nou in lumina reflectoarelor datorita incidentului din Germania, cand un tanar de 18 ani a ranit 32 de persoane aflate in incinta fostei sale scoli, dupa care s-a impuscat.

Un studiu realizat in 2000 de Craig A. Anderson de la Universitatea din Missouri, Columbia si Karen E. Dill de la Colegiul Lenoir-Rhyne, a sugerat ca expunerea la jocuri video violente creste comportamentul agresiv atat pe termen lung cat si pe termen scurt

Pe de alta parte, un studiu mai recent- 2005- realizat de doi cercetatori, Dmitri Williams, profesor de comunicare verbala la Universitatea din Illinois, Urbana-Champaign, and Marko Skoric, lector la Scoala de Comunicare si Informare a Universitatii Tehnice Nanyang din Singapore, pare sa contrazica pozitia comisarului, sustinand ca nu un joc violent nu va cauza cresteri substantiale ale comportamentului agresiv in lumea reala.

Ca raspuns, Comisarul  Frattini a declarat EurActiv: „Respect punctele de vedere si opiniile  cercetatorilor, cu toate acestea, cred ca jocurile video din ce in ce mai agresive si pline de violenta (ca de exemplu sa omori oameni pe strada sau sa arzi de vie o fetita) nu au un impact pozitiv asupra educatiei copiilor.”

Purtatorul de cuvant al comisarului a adaugat: "suntem siguri ca anumite tipuri de jocuri sau programe pot avea un impact negativ asupra adolescentilor. Decizia Vice-Presedintelui CE de a transmite o scrisoare omologilor sai din statele membre nu este o reactie exagerata la un fenomen normal, ci o  actiune proactiva, apropos de o evolutie ingrijoratoare care necesita o dezbatere onesta si deschisa la nivel european.”

Jocul la care se refera comisarul european se numeste The Rule of Rose, pentru consola PlayStation Sony, dar un purtator de cuvant al diviziei europene Sony Computer Entertainment a aparat sistemul european de clasificare a jocurilor, in vigoare din aprilie 2003. Acesta a declarat EurActiv ca „Certificarea jocurilor in Europa se face pe baza unui sistem independent si volunta denumit PEGI - Pan-European Game Information- care a fost bine receptat de utilizatorii sai tinta: parintii si cei din educatie. Toate jocurile pot primi o clasificare de la 3+ pana 18+- si nici un vanzator nu ar atinge un joc neclasificat. Avem un sistem voluntar pentru a putea lua in considerarea diferentele culturale dintre statele membre- doar pentru ca cuiva nu ii place un anume tirlu nu inseamna ca sistemul nu functioneaza. Mai mult, de vreme ce jocul The Rule of Rose nu a fost lansat inca in Europa, se pare ca Vice-Presedintele Comisiei Europeme a lansat comentariile inainte sa fi fost informat in ceea ce priveste activitatile PEGI.

In Statele Unite si Canada, unde jocul a fost lansat deja, clasificarea primita sistemul omolog PEGI pe continentul american a fost 17+ (mature).
 
Adolescentul german care s-a sinucis pe 20 noiembrie dupa ce a ranit 32 de persoane aflate in incinta fostei sale scoli, era un utilizator al jocurilor video violente; politicienii au cerut de mult timp restrictionarea sau interzicerea acestora.

EurActiv.com

Sursa: Eu-Ro Jurnal CCIB