Dupa Romania si Bulgaria extinderea UE incetineste

Negocieri de aderare mai dure, dar extinderea UE continua

La dineul oficial al Consiliului European din seara de 15 decembrie sefii de stat si de guvern din statele membre UE au discutat un subiect delicat, care de altfel a fost chestiunea cea mai importanta pe agenda Consiliului de iarna – continuarea extinderii Uniunii. Comisia Europeana desfasoara negocieri de aderare cu Turcia si Croatia. In timp ce aceasta din urma nu ridica nici o problema, statele membre au pozitii divergente in ceea ce priveste Turcia. Principala chestiune este faptul ca Turcia nu permite accesul navelor si aeronavelor cipriote in porturile si aeroporturile sale, iar negocierile mediate de presedintia finlandeza in ultimele sase luni s-au soldat cu un esec. 

Astfel, Consiliul a decis ca Uniunea Europeana sa suspende deschiderea a opt capitole de negociere pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeana. Pana cand Turcia nu va normaliza relatiile comerciale cu Cipru Consiliul nu va inchide vreun un capitol de negociere cu aceasta tara.

Prin aceasta decizie luata la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, Consiliul urmeaza recomandarea Comisiei Europene in legatura cu chestiunea aderarii Turciei la Uniunea Europeana.

Aceasta nu inseamna ca Uniunea Europeana tranteste usa in fata actualelor state candidate, dar ritmul negocierilor cu Turcia va fi incetinit. Primul-ministru finlandez, Matti Vanhanen a afirmat ca statele membre au gasit solutia de a merge inainte cu procesul extinderii. „Usa este inca deschisa”, a spus actualul presedinte al UE.

Presedintele Comisei Europene, Jose Manuel Barosso a vorbit despre „consensul reinnoit” asupra strategiei de extindere. Acesta este un compromis intre acele state care sustin o continuarea rapida a extinderii, ca Marea Britanie, Spania, Suedia si statele central europene, si acelea care doresc sa isi asigure cetatenii ca extinderea nu este necontrolabila, ca Franta, Germania sau Olanda.

Romania, de partea continuarii fara rezerve a extinderii UE

Statele membre au pareri diferite si in ceea ce priveste chestiunea particulara a Balcanilor de vest. Spre exemplu, Italia sustine o primire mai calduroasa a Serbiei la masa europeana, in timp ce state ca Olanda resping categoric o asemenea cerere. Polonia pe de alta parte sustine o parere diferita fata de alte state membre: primul-ministru Lech Kaczynski a declarat ca “daca Balcanii de vest pot primi o perspectiva europeana, nu trebuie sa refuzam una similara pentru Ucraina, Moldova sau Belarus”.

Romania este un sustinator hotarat al continuarii extinderii Uniunii Europene. „Largirea Uniunii Europene a fost cel mai puternic instrument de determinare a  reformelor politice si economice  in tarile care au aderat la UE, inclusiv in Romania”, a declarat la Bruxelles primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu.

Concluziile Consiliului European din decembrie afirma clar „viitorul statelor din Balcanii de vest se afla in Uniunea Europeana. In plus, acelasi document lauda progresele facute in cadrul CEFTA, in urma initiativei Romaniei de a extinde si a moderniza acest acord. Consiliul numeste transformarea CEFTA „un substantial pas inainte atat din punct de vedere economic cat si politic”.

Sefii de stat si de guvern prezenti la Bruxelles au subliniat ca negocierile pentru continuarea extinderii vor fi mai grele decat cele din valul cinci al largirii europene. Spre exemplu, chestiuni sensibile ca justitia si afacerile interne sau coruptia vor fi abordate mult mai devreme in procesul de negociere, si nu va fi declarata nici o posibila data pentru aderare inainte ca negocierile sa se apropie de final. Consiliul nu a stabilit criterii noi pentru aderare.

Departamentul Purtatorului de cuvant al Guvernului

Sursa: eu-ro newsletter-ul Guvernului Romaniei