Pentru romani, ungurii sunt harnici si uniti iar rromii, lenesi si hoti

Romanii, ca si maghiarii, declara in proportie de 88 la suta ca se inteleg bine sau foarte bine cu oameni apartinind unui alt grup etnic. Maghiarii si romanii din Cluj au aceeasi cota de incredere (cca 71%) in persoane de religie diferita sau in persoane de etnie diferita (cca 58-60%).

In schimb, relatiile dintre maghiari si romani sunt vazute ca fiind mai proaste de catre maghiari decit de intreg esantionul reprezentativ pentru Cluj. O aceasi situatie este intalnita si in ceea ce priveste relatiile dintre romani si rromi, in timp ce relatiile dintre maghiari si rromi sunt private ca fiind ceva mai bune.

Totusi, perceptia asupra diferitelor grupuri etnice din Cluj este la extreme. Asta pentru ca romanii cred despre maghiari ca sunt, in ordine, mai intai harnici (opinie impartasita de 15,6% dintre repondenti), uniti (9,2%), buni (7,3%), gospodari (6,4%) sau sovini (3,8%).

Pe de alta parte, maghiarii cred despre romani ca acestia sunt harnici (10,3%), uniti (7,4%), prietenosi (4,8%), cumsecade (4,8%), lenesi (2,9%).
 
In schimb, modul in care sunt vazuti etnicii rromi este mai curind negativ. Astfel, romanii cred despre rromi ca acestia sunt lenesi (17,4% dintre repondenti), hoti (10,3%), murdari (5,3%), rai (4,6%), smecheri (2,5%). Maghiarii ii vad pe rromi la modul urmator: lenesi (11%), hoti (6,1%), harnici (5,3%), punctuali (4,5%), mincinosi (3,7%).

In ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor din orasul Cluj, opiniile romanilor si maghiarilor difera semnificativ. Majoritatea clujenilor - 57,4% - crede ca acestea sunt respectate (romanii din Cluj in proportie mai mare chiar- 63%), in timp ce maghiarii care considera acelasi lucru sunt mai putini - 22,3%.

Surprinde proportia extrem de mare a clujenilor care nu stiu de ce anume ar trebui sa se preocupe autoritatile locale cind e vorba de protejarea si promovarea drepturilor minoritatilor. Astfel, 54,3% dintre clujeni si 68,5% dintre maghiarii din Cluj nu au raspuns la aceasta intrebare.

Restul considera ca in acest caz e vorba de asigurarea invatamintului in limba materna, utilizarea limbii materne in administratie sau acces la cultura.

Clujenii - inclusiv maghiarii - mai cred, in procente destul de mari, ca situatia minoritatilor s-a schimbat in bine in ultimii ani. Doar 5,6% dintre maghiari si 4,2% dintre romani cred ca s-a schimbat in rau.

Daca cei mai multi dintre clujeni nu cunosc personal cazuri in care drepturile unei persoane minoritare au fost incalcate, ar cere totusi ajutor in legatura cu o problema legata de drepturile minoritatilor in urmatoarele cazuri: obtinerea unui loc de munca (42% dintre clujeni, 36,5% dintre maghiari), acces la informatie (13,1% - 14,8%), ajutor juridic (9,7% - 17,5%) etc.

Oamenii nu au aproape deloc incredere in faptul ca administratia locala ar fi de ajutor in ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor, iar prima institutie alertata in caz de nevoie ar fi politia si abia apoi organizatiile administratiei locale sau o institutie internationala.

Chiar daca in proportie covirsitoare nu au apelat la vreo organizatie internationala pentru ajutor, clujenii cunosc totusi cel mai mult ca de acest lucru se ocupa, in ordine, Comitetul Helsinki, Uniunea Europeana si OSCE. Procentele notorietatii sunt ceva mai mari in cazul maghiarilor.

O buna parte dintre clujeni (in procente de cca 10-20%), si mai ales etnicii maghiari, considera ca inca exista discriminare privind accesul la un loc de munca, accesul la educatie.

Clujenii au o opinie destul de buna in ce priveste rolul presei in promovarea tolerantei si a pluralismului multicultural (astfel, 65,5% dintre clujeni si 58,5% dintre maghiari cred acest lucru), chiar daca tot ei spun ca nu au prea intilnit relatari despre cazuri in care administratia locala a sustinut sau a violat drepturile minoritatilor.

Negative sunt insa opiniile in ce priveste modul in care presa ar prezenta situatia minoritatilor. In timp ce destul de multi romani (48%) cred ca presa e obiectiva, maghiarii sunt nemultumiti, 53% dintre ei considerind ca mass media nu prea sunt obiective sau chiar distorsioneaza.

Datele de mai sus sunt cuprinse in sondajul de opinie "Clujul multicultural. Cercetare asupra relatiilor interetnice", realizat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala si Primaria municipiului Cluj-Napoca.

Sondajul se bazeaza pe un set de intrebari adresat romanilor si respective maghiarilor din Cluj. Procentul maghiarilor in esantionul reprezentativ la nivelul orasului a fost de 18,7%.

Sursa: HotNews.ro