Poate bugetul suporta modificarile Codului Fiscal?

Ani de zile, comunitatea de afaceri s-a plans de nivelul inalt al fiscalitatii in Romania. Si acum, ca rugamintile par sa inceapa a-i fi ascultate, se pune o legitima intrebare: poate fragilul echilibru al finantelor romanesti sa suporte efectul cumulat al reducerii, in 2005, a nivelului cotei unice de impozitare de la 25% la 16%, urmat acum de eliminarea impozitului pe profitul reinvestit, concomitent cu impozitarea IMM-urilor cu profil de productie cu 1,5% din totalul veniturilor?

  
Pentru a da Cezarului ce este al Cezarului, trebuie sa spunem ca oamenii de afaceri au propus de multa vreme, raspicat si in repetate randuri, eliminarea impozitului pe profitul reinvestit. Acum, cand la orizont incepe sa mijeasca o geana de speranta ca acest lucru ar deveni posibil, odata cu votul favorabil din Senat, se ridica si niste firesti intrebari, in acelasi timp cu la fel de fireasca bucurie a comerciantilor.
  
Nu cred ca exista in lumea afacerilor cineva care sa isi doreasca atat de mult eliminarea impozitului pe profitul reinvestit, incat pentru asta sa accepte riscul cresterii inflatiei. Dar exista aceasta primejdie cu adevarat?
  
Dupa unele informatii obtinute chiar de la Ministerul Finantelor Publice, influenta in veniturile bugetare a modificarilor aduse de senatori Codului Fiscal pe 2007 s-ar ridica la aproximativ 920 de milioane de lei noi. Cifra in sine nu e cine stie ce, ea reprezentand cam 0,3% din PIB.
  
Numai ca, in lipsa cresterii la alte capitole a veniturilor bugetului de stat, acesti bani se adauga unor cheltuieli care risca sa genereze, la randul lor, o serie de deficite.
  
Guvernatorul BNR si-a exprimat de curand ingrijorarea fata de cresterea cheltuielilor publice, iar Florin Georgescu cerea o analiza a cresterii deficitului bugetar, pentru a determina care dintre cheltuieli pot exercita presiuni inflationiste si care nu. Oricum, deficitul bugetar va sari la 2,5%, iar costurile acoperirii efectelor dezastruoase ale inundatiilor nu sunt inca definitiv comensurate. Pe de alta parte, deficitul balantei de plati este cu 57% mai mare in primele 4 luni ale anului decat in perioada similara din 2005.
  
In aceste conditii, daca si la Camera Deputatilor votul va fi identic cu cel de la Senat, putem sa ne imaginam doua scenarii ale influentei amendamentelor la Codul Fiscal. Unul este cel optimist, in baza caruia firmele vor utiliza surplusul de fonduri de care vor dispune in urma eliminarii impozitului pe profitul reinvestit pentru achizitionarea de noi utilaje si tehnologii, pentru accelerarea modernizarilor cerute de aderarea Romaniei la UE.
  
Al doilea scenariu este ca banii se vor indrepta catre consum, iar o buna parte din produsele cumparate in acest caz vor fi marfuri straine. Ca atare, va creste deficitul balantei de plati externe, ca si cursul valutar, inflatia si dobanzile.
  
Personal, cred ca adevarul va fi pe undeva pe la mijloc si ca masura eliminarii impozitului pe profitul reinvestit si acordarea unui plafon redus de impozitare pentru IMM nu trebuie neaparat sa duca la depasirea tintei de inflatie.
  
Ar fi de dorit, pe de o parte, ca aceste 920 de milioane de lei noi ramase la dispozitia oamenilor de afaceri sa fie folosite cu maturitate. Pe de alta parte, autoritatile vor trebui sa stranga surubul si sa imbunatateasca disciplina financiara, astfel incat nivelul colectarii sa poata acoperi o parte din pierderile cauzate veniturilor bugetului de stat de noua relaxare fiscala.
  
Numai in aceste conditii eliminarea impozitului pe venitul reinvestit se va dovedi, pe termen mediu, o masura benefica, o initiativa capabila sa accelereze ritmul de crestere economica a Romaniei prin stimularea investitiilor, a modernizarii procesului de productie si a realizarii unor performante cat mai apropiate de nivelul exigentelor europene.

Sursa: Saptamanalul Afacerea (CCIB)