Romaniei si Bulgariei li se va cere deschiderea arhivelor secrete odata cu aderarea

In cursul unei vizite la Sofia, fostul insarcinat federal pentru studierea arhivei serviciului secret est-german Stasi, Joachim Gauck, a cerut autoritatilor bulgare sa permita studierea dosarelor intocmite de serviciile secrete ale regimului comunist. Un interviu acordat de Joachim Gauck postului de radio Deutsche Welle.

Deutsche Welle: Domnule Gauck, daca plecam in discutia noastra de la premiza ca vrem sa invatam ceva de la istorie, atunci trebuie sa stim totul referitor la trecutul nostru. Dar, este numai de aceea atat de important ca serviciile bulgare sa-si deschida arhivele sau exista si alte motive?

Joachim Gauck: Exista de buna seama mai multe motive care impun deschiderea arhivelor unei dictaturi, si nu numai unei dictaturi comuniste. Constatam din istoria unor popoare - nu numai din istoria Germaniei ci si din cea a Spaniei, bunaoara - ce probleme apar daca acest lucru nu se face. Cel mai la indemana este la inceput sa se cada de acord asupra pastrarii tacerii, asupra incheierii capitolulului si trecerii spre o noua era. La o cercetare mai atenta insa, se constata ca acest procedeu de pastrare a tacerii cu privire la trecut se aplica in favoarea unor privilegiati, in favoarea fostei nomenclaturi. Acestia, desi au organizat in trecut asuprirea, sunt beneficiarii acestei reglementari. De aceea se impune, atat din punct de vedere moral cat si din punct de vedere politic, deschiderea dosarelor si studierea pragmatica, bazata pe fapte, a trecutului. Pe langa aceste argumente de ordin moral si politic exista si altele, care tin de statul de drept, cata vreme in dictatura cetatenilor le sunt rapite o serie de drepturi individuale, total sau partial, si nu se tine seama de demnitatea fiintei umane. O democratie are datoria de a aduce reparatie acestor abuzuri. Ea trebuie sa-i ajute pe oameni sa se reabiliteze si sa acorde despagubiri celor prejudiciati. Mai exista si alt motiv juridic pentru a face asta, pentru a nu tine secrete informatii privind anumite persoane, numit in occident dreptul la autodeterminare informationala.

DW: Care ar fi motivul pentru care in Germania deschiderea arhivelor Stasi functioneaza iar in Bulgaria nu?

JG: Exista interese diferite. Fostele elite dispun in statele rasaritene de mult mai multe posibilitati decat in Germania, din punct de vedere politic sau economic - de fapt din ambele. De aceea, lucrurile se desfasoara mai anevoie in aceste tari. In domeniul justitiei, de exemplu, multi judecatori sau procurori care activeaza deja din timpul dictaturii si care au fost loiali acesteia, au fost mentinuti in functii. Adesea, acestia au o falsa intelegere, nedemocratica, asupra a ceea ce inseamna actul de justitie.  Noi germanii de rasarit am avut un avantaj, pentru ca in Germania de vest exista deja o alta intelegere a actului de justitie, precum si o garantare a actului de justitie pe care noi am copiat-o, pe cand in celelalte tari aflate in tranzitie, acest lucru se aplica gradual si cu mare efort. Trebuie sa acceptam ca fiecare natiune are propriul ei ritm si propria varianta de solutie. Chair acum cand discutam aceasta tema, putem percepe ca aici in Bulgaria exista mai multi oameni care-si reclama dreptul de a studia arhivele pentru ca au fost victime ale totalitarismului comunist. Aveti de asemenea aici dezbateri axate pe intrebarea daca nu cumva calitatea unui politician marcant de a fi fost colaborator al serviciilor secrete nu-i stirbeste acestuia credibilitatea in prezent. Pe acest fundal, societatea trebuie sa se limpezeasca cu privire la ce presupunea calitatea de membru al unui serviciu secret comunist. Aceasta dezbatere se poarta aici in Bulgaria cu intarziere, si de aceea salut faptul ca, iata, este pe cale sa inceapa o discutie de principiu, in profunzime, legata de acest subiect.

DW: In toate regimurile comuniste, serviciile secrete au fost un mijloc pentru mentinerea la putere a partidului unic. Nu este insa adevarat ca, daca privim chestiunea mai in detaliu, constatam deosebiri mai mari sau mai mici in interiorul acestor aparate?  Daca privim mai atent politia secreta din Bulgaria sau Securitatea din Romania - ambele institutii din trecutul unor state care, iata bat la portile UE - nu se constata anumite deosebiri?

JG: Am fost de mai multe ori in Romania. Nici acolo nu este usor de rezolvat problema, fiindca fosti informatori se afla in fiecare partid, in fiecare grup social. Acestia au tot interesul ca lucrurile sa nu se desfasoare dupa model est-german. In acelasi timp insa, in fiecare tara exista diverse initiative. Asa de pilda, in Bulgaria, fostelor victime li s-a permis accesul la propriul dosar. Si polonezii au depus mare efort pentru a cadea de acord asupra unei reglementari. Cred ca pentru ambele tari, Romania si Bulgaria, care vor sa acceada in UE este important sa respecte anumite standarde europene valabile. Cel mai important este aici dreptul la autodeterminare informationala, fiindca este inacceptabil ca persoanele afectate sa nu aiba acces la informatiile care le privesc, daca acestea exista. Daca in ambele tari va fi cercetat cu mai multa intensitate decat pana in prezent acest capitol intunecat al istoriei, aceasta va fi in beneficiul increderii in democratia europeana. Este important ca tarile post-comuniste sa inteleaga ca nu exista o continuitate nationala neintrerupta, care sa indreptateasca afirmatia:  noi am fost intotdeauna romani sau intotdeauna bulgari. Nu, dimpotriva, noi am fost in principal dictatori comunisti sau victime ale dictaturii comuniste. Noile societati democratice  din Romania si Bulgaria trebuie sa evite sa trateze dosarele intocmite in timpul dictaturii ca pe niste documente normale de stat ci trebuie sa deschida accesul la aceste informatii, sa nu le tina pe mai departe sub cheie. Acestea sunt niste solicitari minime, care se vor pune o data cu admiterea in UE.

Sursa: Deutsche Welle