Sarbii kosovari rup legaturile cu ONU si cu institutiile provinciei

Mii de persoane au participat luni la un miting organizat pentru a protesta fata de violentele recente din provincie, in timp ce etnicii sarbi din nordul provinciei Kosovo au declarat ca vor rupe relatiile cu UNMIK si cu institutiile provinciei din cauza incidentelor.

Luni (5 iunie), sarbii kosovari au declarat "stare de urgenta" in Zvecan si alte trei orase din nord si au decis sa intrerupa toate contactele cu UNMIK si institutiile interne din cauza atacurilor recente asupra membrilor comunitatii lor.

"De astazi este proclamata starea de urgenta pe teritoriul a patru municipalitati din nordul Kosovo", a declarat Dragisa Milovic, un oficial sarb kosovar din Zvecan, citat de AFP. "Toate contactele cu institutiile kosovare, in special cu UNMIK, sunt acum intrerupte, pana cand cei care au comis numeroasele crime impotriva sarbilor vor fi prinsi".

Decizia a fost luata la cateva zile dupa ce Milan Veskovic, un sarb kosovar de 22 de ani din satul nordic Zitkovac, a fost ucis joi de oameni inarmati in timp ce se intorcea acasa de la o petrecere.

Doua persoane sunt interogate in legatura cu incidentul, a afirmat luni Kai Vittrup, comisarul de politie al ONU din Kosovo. Investigatia "nu a dezvaluit pana acum vreo legatura interetnica", a adaugat el.

Nici incidentul anterior in care doi sarbi kosovari care lucrau la o statie de benzina au fost grav raniti, acestia aflandu-se in continuare in spital, nu a "parut sa fie motivat etnic", potrivit inaltului oficial al politiei ONU. Cu toate acestea, identitatile faptasilor nu au fost aflate.

Luni, cateva mii de sarbi kosovari au participat la un miting organizat la Zvecan pentru a protesta fata de violentele din ultimele zece zile.

"Atacurile au fost sistematice, crime planificate pentru a intimida si epura etnic populatia sarba din Kosovo", a afirmat Momir Kasalovic, reprezentantul catorva municipalitati sarbe kosovare. Invinovatindu-i pe separatistii albanezi kosovari de ultimele incidente, el a afirmat de asemenea ca UNMIK nu a reusit sa asigure protectie comunitatii sale.

Liderii celor aproximativ 50 000 de sarbi kosovari care traiesc in nordul provinciei au cerut reintoarcerea politiei sarbesti, care a parasit Kosovo dupa conflictul din 1998-1999. Acestia au cerut de asemenea membrilor grupului lor etnic angajati in sanatate, educatie si administratia locala sa nu isi incaseze salariile de la aceste institutii, ci direct de la Belgrad.

Desi din punct de vedere legal inca face parte din Serbia-Muntenegru, Kosovo este sub administratia ONU din iunie 1999. Discutiile asupra statutului final al provinciei au inceput in februarie si se preconizeaza ca vor fi finalizate pana la sfarsitul acestui an. Majoritatea albanezilor kosovari, care reprezinta 90% din cei 2 milioane de locuitori ai provinciei, spera ca negocierile conduse de ONU vor avea ca rezultat independenta deplina. Belgradul declara ca nu este dispus sa acorde provinciei mai mult decat o autonomie substantiala.

Puterile occidentale implicate in procesul determinarii viitorului provinciei Kosovo au exclus posibilitatea ca discutiile asupra statutului sa aiba ca rezultat revenirea la situatia dinainte de 1999 sau diviziunea provinciei pe principii etnice. Potrivit unui articol publicat marti in International Herald Tribune, diplomatii si-au exprimat ingrijorarea ca, daca provincia Kosovo va obtine independenta, rezistenta etnicilor sarbi din nord ar putea escalada, devenind o tentativa unilaterala de divizare a acesteia.

Vittrup a afirmat luni la Pristina ca UNMIK "implementeaza proceduri suplimentare de securitate pentru a asigura securitatea tuturor cetatenilor kosovari".

Saptamana trecuta, NATO si-a anuntat intentia de a redeschide o baza din nordul Kosovo inaintea solutionarii statutului final. "Din motive operationale, consideram ca este necesara reutilizarea acestei baze", a declarat agentiei Reuters purtatorul de cuvant al KFOR, colonelul Pio Sabetta.

Sursa: Southeast European Times