Tratament preferential pentru cercetare, dezvoltare si inovare

Traditional, statele membre UE si Comisia Europeana folosesc ajutorul de stat pentru a sustine industriile neproductive, ca cea a carbunelui, otelului sau constructiilor de nave.

Dat fiind faptul ca in momentul de fata UE investeste in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii (CDI) prea putin pentru a face fata concurentei pe piata globala, Comisia Europeana doreste sa extinda si sa flexibilizeze cadrul in care statele membre pot acorda ajutoare de stat pentru inovare.

La Barcelona in 2002 Consiliul European a stabilit ca investitiile in CDI in Uniunea Europeana sa se ridice la 3% din PIB pana in 2010, dar statele membre nu au avut initiative multumitoare in aceasta directie. Comisia crede ca modernizarea politicii ajutorului de stat in ceea ce priveste CDI va stimula statele membre sa investeasca in inovare.

Incepand cu 1 ianuarie 2007 statele membre ale Uniunii Europene vor putea acorda mai usor ajutoare de stat pentru cercetare, dezvoltare si inovare. Comisia Europeana a adoptat un nou Cadru pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare, care ofera statelor membre liniile directoare pentru acordarea ajutoarelor de stat in domeniul CDI fara ca prevederile Tratatului sa fie incalcate.

Comisia va accepta ajutorul de stat directionat catre esecurile pietei care impiedica inovarea. Asemenea proiecte ar putea sa includa ajutor pentru studii de fezabilitate, pentru intreprinderi noi si inovative, pentru angajarea de personal inalt calificat si pentru dezvoltarea unor clustere de inovare.

“Cu noul cadru pentru CDI, statelor membre ar trebui sa le fie mai usor sa foloseasca instrumentul ajutorului de stat pentru a mari numarul proiectelor CDI din mediul privat. Cadrul este o contributie importanta pentru Strategia de crestere economica si ocupare. Acum ramane la latitudinea statelor membre sa actioneze astfel incat sa profite cat mai bine de aceasta oportunitate”, a spus Neelie Kroes, comisarul European pentru competitivitate.

Tinta noului cadru comunitar pentru CDI este una dubla: sa ajute statele membre sa directioneze o parte mai mare din bugetul lor catre sectorul CDI. De asemenea, Comisia doreste sa ajute statele membre sa directioneze ajutorul de stat acordat catre cele mai competitive proiecte, pe baza analizelor economice, astfel incat sa fie minimizat orice pericol de afectare a competitivitatii pe piata iar cheltuielile publice sa atinga maximum de eficienta.

Statele membre vor fi in continuare obligate sa notifice Comisia cu privire la ajutoarele de state pe care doresc sa le acorde, pentru verificare si autorizare, dar daca aceste masuri vor fi proiectate conform liniilor directoare inscrise in noul cadru pentru CDI, procedurile de autorizare vor fi mult mai rapide.

Cresterea investitiilor europene in CDI este un imperativ daca se doreste ca Uniunea Europeana sa poata fi competitiva la nivel global. Principiul de la care pleaca Comisia Europeana in autorizarea ajutoarelor de stat din sectorul CDI este competitivitatea: libera concurenta este cel mai eficient stimulator pentru CDI deoarece impinge firmele catre investitii in inovare pentru a-si diferentia si imbunatati produsele. Totusi, exista situatii in care se produce un esec al pietei in a asigura nivelul optim de investitii in CDI, iar ajutorul de stat intervine tocmai in aceste situatii.

Noul cadru pentru CDI se bazeaza pe abordarea economica dezvoltata in Planul de actiune pentru ajutorul de stat din 2005 si in Comunicarea Comisiei asupra ajutorului de stat pentru inovare din acelasi an. In timp ce cadrul aflat in prezent in vigoare include doar prevederi pentru ajutorul de stat pentru Cercetare si dezvoltare, noul cadru adauga proiectele de inovare.

Cu noul cadru pentru CDI aprobarea pentru ajutorul de stat va fi acordata pe baza unui test bazat pe trei principii: ajutorul trebuie sa adreseze un esec clar demonstrate al pietei, trebuie sa fie strict directionat – ajutorul de stat trebuie sa fie un instrument adecvat problemei adresate, sa aiba un efect stimulator si sa fie proportional cu problema adresata – si in al treilea rand, ajutorul de stat nu trebuie sa afecteze competitivitatea si comertul decat in cea mai mica masura posibila, astfel incat sa poata fi declarat compatibil cu regulile unei piete libere.

Principalele esecuri ale pietei pentru care statele membre vor putea acorda ajutoare de stat sunt urmatoarele: excesul de informatii (knowledge spill-over), accesul asimetric la informatii, esecul in coordonare si retele.

Cadrul indica statelor membre cum pot folosi urmatoarele tipuri de masuri in conformitate cu regulile ajutorului de stat:
- ajutorul pentru proiecte CD
- ajutorul pentru studii de fezabilitate
- ajutorul pentru costurile drepturilor intelectuale industriale
- ajutorul pentru intreprinderi noi inovative
- ajutorul pentru procesul de organizare a inovarii in servicii
- ajutorul pentru servicii de consultanta in inovare si pentru servicii de sustinere a inovarii
- ajutorul pentru contractarea de personal inalt calificat
- ajutorul pentru clustere de inovare.
Noul cadru imbunatateste controlul Comisiei Europene asupra ajutorului de stat acordat de statele membre, introducand o formula de evaluare detaliata a cazurilor in care ajutorul de stat implica sume foarte mari, care comporta un risc mai mare sa afecteze competitivitatea pe piata.

Facilitati fiscale pentru cercetare dezvoltare si inovare

Facilitatile fiscale pentru actiuni in domeniul CDI sunt un mod eficient pentru sustinerea investitiilor private in aceasta directie. Aceasta este concluzia pe care Comisia Europeana o afirma in Comunicarea asupra utilizarii mai eficiente a facilitatilor fiscale pentru stimularea CDI, pe care a adoptat-o pe 22 noiembrie. Comunicarea incurajeaza statele membre sa imbunatateasca facilitatile la plata impozitelor pentru actiuni specifice in sectorul CDI.

“Invitam statele membre, impreuna cu sectorul industrial si cercetarea sa creeze un cadru mai favorabil pentru inovare si cooperare la transnationala prin facilitati fiscale”, a spus comisarul European L