EurMonitor Extindere: Ce ar putea impiedica aderarea Romaniei?

Ce ar putea impiedica aderarea Romaniei la data anuntata? / Ministrii UE sprijina adoptarea unui studiu de fezabilitate pozitiv pentru Serbia-Muntenegru

Romania a semnat impreuna cu Bulgaria tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Tehnic, urmatorul pas ar fi aderarea la 1 ianuarie 2007. Dar ce ar putea impiedica aderarea Romaniei la data anuntata? In primul rand asa-numita clauza de salvgardare. O masura de siguranta a Uniunii Europene care va fi activata daca Romania nu-si va rezolva problemele din justitie sau de la capitolul concurenta.

Cu alte cuvinte contractul intre parti este semnat, dar sub semnaturile respective exista cateva clauze subliniate cu rosu.

Iar starea de spirit dintr-o mare parte de Europa Unita pare sa indice ca indulgenta de la incheierea capitolelor de negociere nu-si va gasi usor corespondent la evaluarea finala facuta prin raportul de tara din toamna.

Amestecul de teme inca nefacute - se asteapta aplicarea stategiei anticoruptie - si asa numitul euroscepticism manifest - cu traditie in statele din nordul Europei poate ingrijora autoritatile de la Bucuresti.

------
Corespondenta speciala din Luxemburg
"In 2007, Europa va fi, din nou, castigatoare!"
------

Chiar e nevoie de mai multi membri? se intreaba presa din Germania care sugereaza ca Uniunea Europeana nici n-a apucat bine sa inceapa asimilarea celor zece state care i s-au alaturat la 1 mai anul trecut.

State care la vremea aderarii nu erau nici ele tocmai pregatite. Majoritatea sarace, cu economii mult mai slabe decat ale colegelor cu vechime in Uniune si in plus chiar cu pretentii spuneau unele voci la acea vreme referindu-se la cererea Poloniei de a fi mai bine reprezentata in structurile de conducere ale Uniunii.

Asta a insemnat investitii foarte mari platite din buzunarele unor tari ca Franta si Germania de exemplu.

Prin ricoseu o slabire a economiilor acestor tari, deficite bugetare, somaj. O alta teama se leaga de numarul mare de imigranti si forta de munca ieftina care ar invada apoi tarile europene.

Un efect care-l loveste direct zilele acestea pe ministrul de externe german Joschka Fischer - subiect al unei anchete parlamentare cu privire la controversata relaxare a politicii de vize acordate cetatenilor din Europa de est.

Exista o teama in unele cercuri ca Uniunea a inceput sa nu-si mai vada prioritatile.

Nu noi membri ne trebuie acum, ne trebuie o conceptie unitara asupra politicii comune externe, o strategie coerenta in politica de aparare si o crestere economica sustinuta spun vocile care se autodefinesc mai degraba ca euro-realiste decat euro-sceptice.

In fine, mai spun aceleasi voci, la ce bun noi membri daca nici macar problema unei constitutii comune nu este rezolvata? Aceasta ar trebui adoptata peste cateva luni.

A fost aprobata in Parlamentul European si urmeaza a fi ratificata in toate cele 25 de state membre.

In 10 dintre ele s-a organizat sau se va organiza un referendum. Urmatoarea la rand ar fi Franta unde ultimele sondaje de opinie profileaza un NU majoritar.

Daca una dintre tari respinge proiectul atunci constitutia nu poate intra in vigoare.

Un semnal linistitor a venit insa de la Luxemburg unde liderii Uniunii au spus clar ca aderarea Romaniei si Bulgariei nu vor fi oprite doar de un eventual esec constitutional.

Sursa: BBC

===========================

Ministrii UE sprijina adoptarea unui studiu de fezabilitate pozitiv pentru Serbia-Muntenegru

In cadrul intalniri desfasurate luni la Luxembourg, Consiliul de Ministri al UE a sprijinit adoptarea de catre Comisia Europeana a unui Studiu de Fezabilitate pozitiv pentru Serbia-Muntenegru, cerand ca discutiile asupra Acordului de Stabilizare si Asociere sa inceapa cat mai curand posibil. Stirile urmeaza transferului generalului Nebojsa Pavkovic, inculpat pentru crime de razboi, la Haga.

Consiliul ministerial al UE a aprobat in mod oficial studiul de fezabilitate pozitiv pentru Serbia-Muntenegru, adoptat de Comisia Europeana (CE) in cursul lunii. La intalnirea de luni (25 aprilie) de la Luxembourg, consiliul a recunoscut "progresul considerabil realizat de Serbia-Muntenegru" si a confirmat ca UE doreste sa inceapa discutiile asupra unui Acord de Stabilizare si Asociere (ASA) cu tara cat mai curand posibil. Consiliul a subliniat de asemenea ca Uniunea doreste consolidarea statului comun al Serbiei-Muntenegrului.

Aprobarea a fost determinata de confirmarea faptului ca generalul Nebojsa Pavkovic -- urmarit de tribunalul ONU pentru crime de razboi in baza acuzatiilor de crime de razboi legate de conflictul din 1998-1999 -- a sosit la Haga. Transferul acestuia a indeplinit ultima conditie pentru aprobarea studiului de fezabilitate.

Ministrii au atras atentia ca, la fel ca in cazul celorlalte tari din Balcanii de Vest, "viteza aderarii Serbiei-Muntenegrului la UE depinde de viteza cu care statul comun si cei doi membri ai sai sunt capabili sa incheie reformele necesare si sa se adapteze la Declaratia de la Copenhaga. Celelalte cerinte sunt indeplinirea conditiilor stipulate in procesul de stabilizare si asociere, inclusiv cooperarea deplina cu tribunalul de la Haga".

Comisarul UE pentru Extindere Olli Rehn a declarat luni ca CE si consiliul doresc sa inceapa negocierile ASA cu Belgradul pana in 5 octombrie -- cand se aniverseaza cinci ani de la schimbarile democratice din Serbia. El a adaugat ca UE incurajeaza dialogul direct dintre Belgrad si Pristina pentru solutionarea chestiunii Kosovo.

Comisarul UE pentru Securitate Javier Solana a declarat luni ca transferul lui Pavkovic la Haga confirma schimbarea atitudinii Belgradului fata de cooperarea cu tribunalul. Generalul, a afirmat el, este ultimul dintr-o serie de inculpati pe care Primul Ministru sarb Vojislav Kostunica a promis sa-i livreze la Haga.

Pavkovic, fost comandant al statului major al armatei iugoslave, a fost inculpat impreuna cu generalii Vladimir Lazarevic, Sreten Lukic si Vlastimir Djordjevic. Cei patru sunt acuzati de crime comise impotriva albanezilor kosovari in prima jumatate a anului 1999. El este al 14-lea inculpat trimis de Belgrad la Haga in ultimele sase luni.

Potrivit Radio B92, lista de suspecti fugari din Serbia si Republica Srpska numara acum noua persoane. Restul indivizilor urmariti sunt Djordjevic, Goran Hadzic, Milan Lukic, Sredoje Lukic, Zdravko Tolimir, Dragan Zelenovic, Stojan Zupljanin si principalii inculpati pentru crime de razboi Ratko Mladic si Radovan Karadzic.

Salutand decizia consiliului, Kostunica a declarat ca aceasta demonstreaza ca Serbia este capabila " sa-si asume partea de responsabilitate si sa-si aduca contributia pentru ca intreaga regiune sa devina o parte integranta a UE".

"Tara noastra a devenit din nou un partener important si de incredere in dezvoltarea pacii, democratiei si cresterii durabile din regiune. De fapt, nu am facut altceva decat sa luam locul care ne apartine in mod natural in dezvoltarea generala a acestei parti a Europei", a afirmat el.

Igor Jovanovic
Sursa: Southeast European Times