EurMonitor Guvernare: Batalia pe ministerele "banoase"

Si umanistii, si maghiarii vor ministere "banoase", pe care PSD nu este dispus sa le cedeze.

Dorinta de guvernare a PUR si UDMR se indreapta catre ministerele ce gestioneaza cele mai mari sume de bani: Economia si Comertul, Transporturile, Constructiile, Turismul, Agricultura si Padurile. Pretentiile lor se lovesc de opozitia "de principiu" a conducerii PSD, dar si de cea personala a unor "grei" din PSD - Miron Mitrea si Dan Ioan Popescu. In replica la solicitarile celor doua partide fara de care PSD nu poate forma guvernul, vicepresedintele Miron Mitrea, actual titular al Transporturilor, a declarat ca PUR si UDMR au pretentii prea mari. Mitrea anuntase deja cu citeva zile in urma ca isi doreste sa ramina la Transporturi. "PUR si UDMR cer prea mult, chiar si ministerul meu, care este tentant pentru toti, dar lucrurile se vor limpezi pe 13 decembrie, cind vor fi adevaratele discutii pentru formarea noului guvern", a replicat Mitrea, iritat ca cele doua mici partide trag de scaunul la care el nu vrea sa renunte. Reprezentantii UDMR si PUR nu au dorit sa comenteze iritarea lui Mitrea. Laszlo Borbely, vicepresedinte al UDMR, a precizat ca "Miron Mitrea nu are de ce sa fie suparat, pentru ca s-a discutat personal cu el si aflase ca este vizat inclusiv ministerul dumnealui".
PUR negociaza chiar si bucati de ministere

PUR nu concureaza doar cu importanti lideri ai PSD pentru ocuparea unor ministere banoase, ci si cu UDMR pentru Transporturi, Justitie si Agricultura. UDMR doreste, in plus, Ministerul Administratiei Publice, iar PUR cere MEC-ul lui Dan Ioan Popescu pentru Codrut Seres. Umanistii sustin ca nu vor accepta sa primeasca mai putin de 3 din cele 4 ministere solicitate, oricare ar fi acestea. La fel si UDMR, care cere conducerea Administratiei Publice pentru vicepremierul Marko Bela.

Cu toate aceste pretentii, liderii UDMR si PUR au lasat sa se inteleaga ca, daca nu vor primi integral aceste ministere, cele doua formatiuni sint dispuse sa se multumeasca cu bucati din ele.

Discutiile sint intense si cu privire la posturile de vicepremieri. PUR si UDMR insista ca posturile sa nu fie mai mult de 3 si sa se numeasca "vicepremieri" - pentru a avea o incarcatura simbolica mai mare. In plus, ei doresc ca vicepremierii sa conduca un minister important. De partea cealalta, la virful PSD se doreste ca vicepremierii sa se numeasca "ministri de stat" si sa aiba mai mult o functie de coordonare, fara portofolii ministeriale asociate.

Sursa: Cotidianul

=======================

Cererea de excludere din magistratura a sefului BEC trimisa la Curtea de Justitie
?
Consiliul Superior al Magistraturii a trimis marti cererea de excludere din magistratura a judecatorului Emil Ghergut la Inalta Curte de Justitie. Seful Biroului Electoral Central a fost acuzat de Alianta PNL-PD ca ar fi incalcat statutul magistratilor cand, intr-o conferinta de presa tinuta ca reactie la cererea lui Traian Basescu de anulare a alegerilor, a lansat acuzatii politice la adresa candidatului Aliantei.

Cererea de excludere din magistratura a judecatorului Emil Ghergut va fi analizata mai intai de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Justitie. Abia apoi va fi sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, care va decide.

Judecatoarea Nineta Anghelina, care nu va mai face parte din noul CSM ales recent, a spus raspicat ca Emil Ghergut a incalcat legea.

In apararea lui Emil Ghergut a intervenit secretarul general al CSM, judecatorul Dan Lupascu, de la Curtea de Apel, care a primit un nou mandat in consiliu.

Chiar daca CSM-ul nu s-a pronuntat in cazul Ghergut, magistratii n-au ratat prilejul de a-si exprima nemultumirile fata de modul in care au fost tratati colegii lor cu ocazia alegerilor.

Judecatorul Anton Pandrea, de la Inalta Curte de Justitie, coleg cu Emil Ghergut, a tras un semnal de alarma.

150 de magistrati, sefi de circumscriptii electorale au fost actionati penal pentru diverse nereguli inregistrate in campanie.

Judecatorul Anton Pandrea propune ca intr-o noua lege a alegerilor comisiile electorale centrala si cele judetene sa nu mai fie conduse de magistrati.

Nici in alte state europoene, sustine magistratul, birourile electorale nu sunt conduse de magistrati.

In Anglia de exemplu, comisiile electorale sunt alcatuite din functionari publici independenti, iar in comisii nu sunt reprezentanti ai partidelor.

Comisia Electorala Centrala prezinta un raport in fata Parlamentului, asa ca orice suspiciuni in legatura cu pozitii partizane sunt excluse.

Sursa: BBC