Europa de maine si identitatea religioasa

In zilele de 16-19 noiembrie 2004, la Academia Evanghelica "Transilvania" din Sibiu si, in continuare, la Academia Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei de la Manastirea Brancoveanu din Sambata de Sus, Fundatia "Konrad Adenauer", in colaborare cu Parohia Stavropoleos din Bucuresti, a organizat seminarul cu tema "Bisericile/confesiunile si Europa unita". Au fost reprezentate cultele si denominatiunile religioase istorice din Romania, de la Biserica Ortodoxa Romana la Biserica Romano-Catolica si cea greco-catolica, de la Biserica Evanghelica AB la cea anglicana si pana la cultul mozaic. Intalnirea s-a bucurat de prezenta unor referenti din Germania care au prezentat contextul politic si cultural al UE in care Romania urmeaza sa se insereze odata cu 2007.

Din partea Academiei "Transilvania" a luat parte la dezbateri directorul acesteia, Dr. J?rgen Henkel. Arhiepiscopia Ortodoxa a Sibiului a fost reprezentata de PS Episcop-Vicar Visarion Rasinareanul. Moderatorii intalnirii au fost Protos. Justin Marchis, parohul bisericii "Stavropoleos" din Bucuresti, si Dr. G?nter Dill, directorul pentru Romania al Fundatiei "Konrad Adenauer". In prima sesiune au fost prezentate perspectivele confesionale specifice asupra temei: ortodoxa (PS Visarion Rasinareanul - Sibiu), greco-catolica (Pr. Lucian Ivan - Cluj), romano-catolica (Pr. Onoriu Oscar Raicea - Sibiu), evanghelic-lutherana (Pfr. Stefan Cosoroaba - Sibiu), anglicana (Rev. Geoff Kimber - Sibiu). Punctul de vedere al cultului mozaic a fost prezentat de catre Hary Kuller, reprezentant al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.

Doctrina sociala a Bisericilor in context european a fost abordata de referatele prezentate de Violeta Barbu (Bisericile in Europa - un partener social?), Rudolf Uertz (Etica sociala a Ortodoxiei, sursa de idei pentru procesul politic) si Ionel Ungureanu (Doctrina sociala ortodoxa: intre propunere reala si discurs ideologic). Aportul consistent al regretatului Profesor Alexandru Dutu la conturarea ideii europene din perspectiva Ortodoxiei a fost pusa in evidenta de prezentarea Mirunei Tataru-Cazaban, Ortodoxia si constiinta europeana: contributia lui Alexandru Dutu. Relatiile interconfesionale in Europa au fost punctate de catre Ionut Tudorie (Dialogul teologic anglicano-lutheran: Acordul bisericesc Porvoo si perspectivele acestuia), Bogdan Tataru-Cazaban (Pentru un "ecumenism al contemplativilor": mostenirea parintelui Scrima si reflexele identitare ale Ortodoxiei), Hary Kuller (Iudaismul integrationist in lumea euroatlantica). Secularizarea, componenta a proiectului european, si reformularea relatiei Biserica-stat au facut obiectul referatelor prezentate de Dorina Nastase (Bisericile majoritare est-europene impotriva secularismului), Ulrich Ruh (Secularizarea - particularitati vest-europene. O comparatie cu SUA si statele in curs de dezvoltare), Florin Frunza (Biserica Ortodoxa Romana si laicizarea). Valorile crestine intr-o Europa largita a fost tema penultimei sesiuni in care au luat cuvantul Toader Paleologu (Problema valorilor crestine: o perspectiva ortodoxa), Alin Tat (Idei despre Europa. Crestinism si umanitate), Marius Bazu (Ideea crestina in politica europeana si in cea romaneasca). Ultima sesiune a avut drept tema Ortodoxia si integrarea europeana, aceasta fiind abordata de Iulia Conovici (Etapele asumarii unui proiect. Discursul public al Bisericii Ortodoxe Romane despre integrarea europeana), Radu Carp (Necesitatea unei reprezentante permanente a Bisericii Ortodoxe Romane pe langa institutiile europene), Radu Preda (De la apologie la lobby. Bisericile Ortodoxe si Europa politica), Nicolae Stroescu-Stanisoara (Misiunea laicatului ortodox pe drumul integrarii europene).

Schimbul de idei a scos in evidenta necesitatea articularii unui consens interconfesional in ceea ce priveste definitia cultural-spirituala a Europei. A fost exprimat regretul pentru neintroducerea in preambulul viitorului Tratat constitutional al UE a referintei exprese la dimensiunea crestina constitutiva a identitatii continentului. Cu toate acestea, participantii au salutat introducerea la capitolul dedicat vietii democratice a Uniunii a articolului 51 ce prevede, printre altele, un "dialog deschis, transparent si constant" al organismelor comunitare cu Bisericile statelor membre.

Dezbaterile, derulate intr-un spirit irenic si constructiv, au scos in evidenta responsabilitatea ce revine Bisericilor majoritare in statele cu statut de aspirante la UE. In context romanesc, Biserica Ortodoxa se afla in fata unui orizont de asteptari ce nu pot fi onorate doar prin simple declaratii de buna-vointa. Una dintre concluziile practice ale intalnirii de la Sibiu si Sambata a fost de aceea tocmai urgenta concretizarii hotararii Sfantului Sinod din 2000 privind infiintarea unei reprezentante a Bisericii Ortodoxe Romane pe langa institutiile europene de la Bruxelles si Strassbourg. Aceasta ar urma sa isi asume dificila dar nu mai putin necesara functie de interfata comunicationala intre Biserica majoritara, in consens ecumenic cu celelalte culte, organismele guvernamentale si ONG-uri, pe de o parte, si institutiile comunitare, Bisericile si confesiunile din Europa, institutiile non-guvernamentale cu caracter religios, pe de alta parte. Necesitatea acestui dialog permanent nu este redusa doar la momentul pre-aderare deoarece adevaratul loc al unei tari in concertul european se redefineste permanent, statutul de membru al UE fiind unul dinamic.

Dupa cum s-a aratat in multe dintre interventii, pentru a raspunde multiplelor provocari pe care le presupune procesul de aderare, dar si perioada post-aderare, este nevoie, din punctul de vedere al responsabilitatii crestine pentru casa comuna a Europei, de o mai mare implicare a laicatului ortodox si nu numai. Conferinta desfasurata sub patronajul unuia dintre parintii ideii europene moderne se doreste un model de dialog dintre ierarhie si laicat, dintre dimensiunea institutionala si cea personala. Participantii la dialog au exprimat optimismul in ceea ce priveste posibilitatea impulsionarii actualelor structuri eclesiale de colaborare si increderea deplina in ceea ce priveste eficienta pe termen lung a acestui mod de concretizare a diversitatii darurilor.

Acta intalnirii de la Sibiu si Sambata urmeaza sa apara in volum la editura Anastasia la inceputul anului urmator.

Sursa: Fundatia "Konrad Adenauer"