IPP: Evolutie politica, dar nu neaparat pozitiva
Alegerile marcheaza un avans fara precedent al opozitiei parlamentare, dar si ingrijoratoare carente de civilizatie politica si responsabilitate democratica ale principalelor forte politice.
In aparenta, scrutinul din 28 noiembrie 2004 nu a adus nimic nou. Sondajele electorale au fost confirmate, in linii generale, de cele facute la iesirea de la urne; alegerile legislative au fost castigate, dupa o numaratoare la fel de lenta ca si in trecut, de coalitia care a ocupat locul intai in majoritatea analizelor care au precedat alegerile; in turul al doilea al prezidentialelor au intrat cei doi candidati care erau asteptati sa treaca de primul tur. Daca privim atent situatia votului, exista insa cateva modificari semnificative in raport cu alegerile din perioada 1990-2000. Pe de alta parte, acuzatiile reciproce de frauda electorala aduc un element surprinzator intr-o tara pe cale sa incheie negocierile de aderare la Uniunea Europeana.
Imobilism parlamentar si credit pentru opozitie Mai intai, este pentru prima data cand alegerile nu schimba absolut deloc
lista partidelor cu reprezentare parlamentara. Pana acum, fiecare scrutin a eliminat din Parlament macar un partid sau a introdus actori politici care nu figurasera in configuratiile anterioare ale celor doua camere. In 2004, votul cetatenilor nu a facut altceva decat sa confirme optiunile facute in 2000. Vom avea astfel sase partide parlamentare, aceleasi ca si in
ultimii 4 ani, adica, in ordinea mandatelor obtinute: PSD, PNL, PD, PRM, PUR, UDMR.
In al doilea rand, alegerile din 2004 au adus cea mai importanta sustinere post-1989 pentru opozitie. In 1990, intre scorul FSN si scorul celui de-al doilea clasat (UDMR) existau aproape 60 de procente; doi ani mai tarziu, FDSN obtinea 28%, iar CDR 20%. La alegerile din 1996, CDR obtinea 30% din voturi, iar PDSR 22%, pentru ca in 2000 primul clasat (PDSR) sa aiba 37%, iar al doilea (PRM) sa obtina 20%. In 2004, nu numai ca diferentele intre primii doi competitori sunt mai mici, dar forta celui de-al doilea clasat (Alianta PNL-PD) este semnificativ mai mare.
Consecinta principala a acestei situatii este aceea ca stabilitatea guvernamentala va fi mult mai greu de obtinut. Configurarea unei situatii cvasi-bipolare (primii doi clasati avand impreuna peste 75% din voturi) si esecul unor actori mici in obtinerea reprezentarii au facut improbabila negocierea unei largi coalitii. Semnalele trimise pana acum de membrii celor
doua aliante arata, pe de alta parte, ca divizarea uneia dintre ele pentru a constitui un guvern de larga coalitie impreuna cu alianta adversara in cursa electorala este putin probabila. Cum asocierea explicita cu PRM este, la randul ei, exclusa, ramane de vazut daca Romania va putea avea un guvern in cele 60 de zile la care obliga Constitutia. Votul de la prezidentiale este important, dar marja de manevra a viitorului presedinte va fi mai mica decat in perioada 1992-2000.
Mandatele obtinute de PRM si de UDMR au devenit decisive pentru articularea unei coalitii de guvernare. Desi formatiunea lui Corneliu Vadim Tudor a obtinut un numar mult mai mic de voturi decat in urma cu patru ani, pozitia sa este mai puternica. Motivul este, in mod paradoxal, acela ca PRM a ajuns nefrecventabil atat pentru "tabara" social-democrata, cat si pentru cea liberal-democrata, fiind astfel condamnat sa nu participe in chip explicit la constituirea unei majoritati parlamentare. Ponderea mandatelor PRM se poate insa dovedi determinanta pentru blocarea constituirii oricarui guvern. UDMR are o pozitie la fel de puternica, insa din motivul opus, si anume pentru ca e susceptibila sa coopereze atat cu Uniunea PSD+PUR, cat si cu Alianta PNL-PD. Formatiunea etnicilor maghiari va decide cu cine va coopera dupa ce va compara ofertele celor doua aliante. Este posibil, de aceea, ca UDMR sa intre in guvern, depasind astfel statutul de simplu actor al coalitiei majoritare din Parlament.
In sfarsit, defavorizate atat de legea electorala, cat si de indemnurile la "vot util" ale competitorilor de talie mare, partidele extra-parlamentare au fost marginalizate in aceasta competitie electorala.
Deficit de maturitate democratica, neincredere in procesul electoral In ciuda echilibrarii campului politic, increderea in democratie si in procedurile ei nu pare sa fi sporit. Dimpotriva, atat actori politici cat si insemnate voci publice au exprimat serioase indoieli cu privire la gestionarea corecta si impartiala a votarii, formuland de-a lungul intregului an electoral 2004 mai multe tipuri de suspiciuni, diferentiate in functie de modurile de frauda electorala anticipate (frauda electronica si votul multiplu). Aceste suspiciuni au culminat, dupa scrutinul din 28 noiembrie 2004, prin acuzatiile reciproce de frauda electorala pe care si le-au adresat principalele doua forte politice aflate in competitie, Alianta
PNL-PD si Uniunea PSD+PUR.
In opinia IPP, fortele politice participante la competitia electorala ar trebui sa trateze cu maxima responsabilitate utilizarea acuzatiei de frauda electorala, definita legal drept o actiune ilegala care are ca rezultat obtinerea unor mandate in plus pentru un partid, o alianta politica, o alianta electorala sau un candidat independent.
IPP apreciaza ca eforturile tuturor partilor implicate in procesul electoral, autoritati publice, competitori si observatori deopotriva, ar trebui sa se concentreze asupra urmatoarelor aspecte:
- strangerea dovezilor privind neregulile procesului de votare, in special privind cazurile de vot multiplu;
- trimiterea in judecata a tuturor persoanelor astfel identificate, conform legii, pentru a descuraja initiative similare;
- cuantificarea impactului acestor infractiuni asupra rezultatului votului si repetarea scrutinului in circumscriptiile afectate, in cazul in care neregulile au dimensiunea fraudei, pentru a nu stirbi legitimitatea si credibilitatea viitoarei conduceri a Romaniei;
- Biroul Electoral Central ar trebui sa gaseasca, in scurtul timp ramas pana la turul al doilea, solutii rezonabile de descurajare a tentativelor de incalcare a legislatiei electorale.
In opinia IPP, aceasta este singura abordare care denota civilizatie si responsabilitate politica si civica fata de evolutia democratiei in Romania. Singurul mod inteligent, eficient si responsabil de a lupta cu frauda este transformarea ei intr-o actiune extrem de riscanta pentru faptasi, prin aplicarea ferma a legii.
Sursa: IPP

Stire preluata de la Euroactiv.ro