The Economist: Inca un vot dubios?
Stanga a invins la mica distanta, dar rezultatul este contestat.
O mica frauda este in Romania, veti spune, ca o zapada usoara in Siberia. Aproape ca nu mai mira pe nimeni, de ce s-ar mai face atata caz. Dar acuzatiile de frauda in alegerile parlamentare si prezidentiale din 28 noiembrie, chiar daca previzibile, sunt stanjenitoare atat pentru Romania, cat si pentru Uniunea Europeana.
In primul rind, Romaniei i s-a promis intrarea in UE incepand cu 2007. Trebuie acum sa demonstreze capacitatea sa de a face fata deplin inaltelor standarde democratice ale UE.
In al doilea rand, un vot disputat in curtea din spate a Europei slabeste autoritatea morala a UE de a ramane ferma pe pozitii in ceea ce priveste votul prezidential din vecinul de nord al Romaniei, Ucraina.
Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), care a monitorizat alegerile din Romania, a raportat "ingrijorari" cu privire la folosirea documentelor de identitate in locul cartii de alegator la sectiile de votare, ceea ce a deschis portita pentru votul multiplu. Organizatia spune ca acest fapt poate sa " afecteze increderea publica " in rezultat. Dar crede ca ar fi de ajuns corectarea "administrativa si juridica" si ca nu este nevoie de un al doilea tur, asa cum Opozitia a solicitat sau asa cum a fost cerut in Ucraina.
Diferentele au fost, se crede, nu suficiente pentru a modifica votul, chiar daca au rotunjit acel aproximativ 37% pretins a fi fost obtinut de partidul social-democrat aflat la putere (PSD). Alianta de centru-dreapta, Dreptate si Adevar (D.A.), a finalizat cursa la distanta de cinci puncte in spate.
In contextul alegerilor prezidentiale, Adrian Nastase, actualul prim-ministru PSD, a condus in fata lui Traian Basescu, din partea Aliantei D.A., cu 41% fata de 34%, urmand ca cei doi sa se confrunte in turul al doilea, pe 12 decembrie.
Romania isi alege Parlamentul prin reprezentare proportionala, iar rezultatele provizorii arata un echilibru fragil. Restul de voturi a fost distribuit catre doua partide mai mici, cel de extrema-dreapta Romania Mare, care a obtinut 13% duminica si partidul minoritatii maghiare, UDMR, cu 6%. UDMR poate atat sa vina inapoi la guvernare cu PSD sau se poate alatura Aliantei D.A. Problema apare in relatia cu PRM. Ar merge mai degraba cu PSD (cu care a mai guvernat - nota red.) si, prin urmare, mai putin cu Alianta.
Dar ambele blocuri ar prefera sa tina PRM departe de guvern, din cauza ca atat UE, cat si americanii il considera extremist.
Mult depinde acum de prezidentiale. Presedintele are puteri formale limitate, dar are dreptul de a propune primul-ministru. Daca Nastase castiga, probabil ca il va numi pe Mircea Geoana, actualul ministru de externe, sef al unui guvern minoritar PSD, care se va sprijini tacit pe Partidul Romania Mare pentru majoritate. Daca va cattiga Basescu, acesta poate opta pentru coabitare sau poate incerca sa instaleze un guvern minoritar de centru-dreapta, care cel mai probabil nu va fi validat, ceea ce va duce la alegeri anticipate.
Aceasta poate fi o strategie buna. Votul pentru PSD a fost in castig, dar este pe un teren miscator. Stenogramele intalnirilor la varf ale PSD, aparute chiar inainte de alegeri, au aratat, daca sunt adevarate, ca acest partid a manipulat sistematic justitia si mass-media. Partidul s-a prezentat votantilor, in aceste alegeri, ca cel in care UE are cea mai mare incredere. Dar stenogramele, precum si mult disputatul vot, pot pune aceasta incredere sub semnul indoielii.
Sursa: The Economist

Stire preluata de la Euroactiv.ro