Uniunea Europeana propune infiintarea unei zone de comert liber in Balcani

Comisia Europeana a propus inlocuirea retelei de acorduri comerciale bilaterale existente in Balcani cu un acord de comert liber regional - o masura despre care afirma ca ar stimula perspectivele economice. Cu toate acestea, ideea s-a lovit de opozitia Croatiei.

O zona de comert liber "ar intari pozitia regiunii", a declarat televiziunii croate in 1 februarie Comisarul UE pentru Extindere, Olli Rehn. [AFP]

Comisarul UE pentru Extindere, Olli Rehn, si presedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manual Barosso, vor sosi miercuri (15 februarie) la Zagreb, aceasta fiind prima oprire din cadrul unui tur de 3 zile prin Balcanii de Vest. Printre principalele subiecte discutate se va numara propunerea CE de infiintare a unei zone de comert liber care sa includa Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia si Serbia-Muntenegru.

Desi in regiune au fost semnate 31 de acorduri comerciale bilaterale, acestea s-au dovedit inadecvate si ar trebui inlocuite cu un acord regional extins, considera CE. Comertul regional continua sa fie sub asteptarile CE, in parte din cauza neimplementarii complete a acordurilor existente.

"Scopul principal este incurajarea comertului si investitiilor prin transformarea acordurilor bilaterale in acorduri regionale de comert liber si o zona unica", a afirmat Rehn.

In cursul unui tur de patru zile al regiunii, care incepe miercuri (15 februarie) cu o vizita la Zagreb, cei doi inalti oficiali ai Uniunii vor cere de asemenea intensificarea eforturilor depuse pentru implementarea reformelor si o mai buna cooperare regionala.

Rehn a cerut liderilor din regiune, citat intr-o declaratie emisa marti de UE, "sa colaborati, intrucat cooperarea regionala este esentiala pentru atingerea acestor obiective".

Aceasta cooperare nu este "doar un pas catre UE, ci o parte integranta a logicii integrarii europene", a adaugat Rehn.

Aceasta va fi prima vizita efectuata de Barroso in Balcanii de Vest de la confirmarea sa in functia de presedinte al CE, in noiembrie 2004. Dupa Zagreb, el si Rehn vor pleca la Belgrad, Pristina si Skopie, iar sambata isi vor incheia turneul cu vizite la Tirana si Saraievo.

O noua strategie a CE pentru Balcanii de Vest, prezentata la sfarsitul lunii ianuarie, va figura probabil in discutiile cu liderii din regiune. Documentul prezinta un pachet de masuri destinate consolidarii stabilitatii si promovarii dezvoltarii economice si cooperarii.

O propunere importanta prevede infiintarea unei zone de comert liber care sa includa Albania, Bosnia si Hertegovina (BiH), Croatia, Macedonia si Serbia-Muntenegru, inclusiv Kosovo. O asemenea zona ar inlocui actuala retea de 31 de acorduri comerciale bilaterale din regiune.

Planul respectiv s-a lovit insa de suspiciunea oficialilor croati, care declara ca aduce prea tare cu fosta Iugoslavie.

Rehn a incercat sa aplaneze acest temeri, ramanand deschis fata de contrapropunerea croata de a extinde Acordul Central European de Comert Liber.

"Dati-mi voie sa fiu clar si deschis, presupunerea ca cineva ar incerca sa creeze o noua Iugoslavie este un nonsens total" a declarat Rehn, subliniind faptul ca ideea principala din spatele planului este aceea de a "consolida comertul si investitiile in Balcanii de Vest".

Printre masurile propuse se numara de asemenea relaxarea conditiilor de acordare a vizelor, promovarea dialogului dintre organizatiile societatii civile din regiune si UE si sporirea numarului de burse acordate studentilor. Asistenta financiara alocata de UE regiunii pentru 2005-2006 este de aproximativ 5 miliarde de euro.

"Obiectivul UE este sa consolideze pacea si sa imbunatateasca viata oamenilor din Balcanii de Vest", a afirmat Barroso inaintea calatoriei, citat in declaratia UE. "Lucram in parteneriat cu aceste tari pentru a le ajuta sa isi imbunatateasca democratiile si sa isi restructureze economiile. Atingerea acestor teluri le va aduce mai aproape de UE si va imbunatati viata oamenilor din regiune din punct de vedere material".

In cursul scurtei vizite la Belgrad, cei doi oficiali vor reitera probabil necesitatea cooperarii depline cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPII). Autoritatile de la Bruxelles au avertizat ca incapacitatea de a face acest lucru ar putea duce la suspendarea discutiilor asupra Acordului de Stabilizare si Asociere cu Serbia-Muntenegru.

Luni, Rehn a afirmat ca procurorul-sef al tribunalului ONU pentru crime de razboi, Carla del Ponte, continua sa aprecieze cooperarea Belgradului cu TPII ca fiind inadecvata, atragand atentia in mod special asupra incapacitatii de a-l preda pe fostul comandant militar sarb bosniac Ratko Mladic.
Surse: Euractiv si South East European Times