Adrian Ciocanea: DAE va formula pozitiile Romaniei la nivel European

EU-RO Newsletter: Ce inseamna integrare? Multa vreme a existat impresia ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este acelasi lucru cu integrarea europeana. Care este diferenta? Ce are Romania de facut in continuare in raport cu noul sau statut?

Adrian Ciocanea: Aderarea Romaniei la UE a reprezentat un proces incheiat la 1 ianuarie 2007 si s-a fundamentat pe decizia, luata de intreaga societate romaneasca, de a urma drumul catre modelul socio-economic occidental aflat in functiune. Integrarea va reprezenta urmarea. Daca distinctia intre aderare si integrare este relativ simpla, caci cetatenii romani stiu deja ce inseamna, un nou efort va trebui facut pentru a explica ca integrarea nu reprezinta un simplu proces de preluare a reglementarilor europene ci participarea la elaborarea acestora. In aceasta consta, de fapt, diferenta. De acum, vorbim despre integrare din punct de vedere al unui stat membru, adica din pozitia de participant la constructia europeana. Acest lucru mai trebuie explicat inclusiv unora dintre cei aflati in pozitii care implica decizia.

Romania trebuie sa isi construiasca in cadrul Uniunii Europene o reputatie atat de stat capabil de a influenta deciziile comunitare, cat si de stat adaptabil si flexibil. Trebuie sa-si identifice si sa sustina pozitii clare, concrete si pragmatice fata de marile teme europene. Pentru asigurarea acestei prezente active, Romania isi creeaza si consolideaza  un mecanism institutional puternic si unitar, care sa permita formularea si sustinerea rapida si corecta a pozitiilor si intereselor nationale la nivel comunitar.

EU-RO: Care este rolul DAE in acest proces? Ce inseamna formularea pozitiilor oficiale ale Romaniei? 

AC: Departamentul pentru Afaceri Europene  va asigura coordonarea strategiilor pe problematici europene (Strategia post-aderare, Strategia de dezvoltare durabila, Strategia privind piata interna, si alte strategii sectoriale relevante in raport cu politicile comunitare),   coordonarea transpunerii acquis-ului comunitar, precum si coordonarea pozitiilor Romaniei in procedurile pre-contencioase si contencioase la nivel comunitar.

Am definitivat un proiect de hotarare de guvern care va institui sistemul de coordonare al afacerilor europene. Astfel, se prevede sa se constituie un Comitet de Coordonare a Afacerilor Europene coordonat de DAE, care va fi format din secretarii de stat responsabili cu integrarea europeana din toate structurile administratiei publice centrale. Comitetul se va reuni o data pe saptamana, va asigura coordonarea interministeriala si va asista DAE in formularea pozitiilor oficiale ale Romaniei la nivel european.

EU-RO: Practic, cum se va derula acest proces de formulare a pozitiilor nationale?

AC: In primul rand, DAE in colaborare cu institutiile administratiei centrale analizeaza permanent procesul de elaborare a politicilor la nivelul Uniunii Europene pentru a putea identifica actiunile necesare in vederea promovarii interesului national:

Care sunt propunerile si initiativele pe care Comisiei Europene intentioneaza sa le lanseze? Care este evaluarea impactului asupra Romaniei din punct de vedere economic, social si de mediu? Care este pozitia de negociere a Romaniei? Urmatoarea etapa consta in analizarea modalitatilor prin care se poate promova pozitia Romaniei in acest proces si sustinerea propriu-zisa a acestei pozitii la Bruxelles. Sarcina prezentarii pozitiilor de negociere in cadrul reuniunilor Consiliului Uniunii Europene, comitetelor si grupurilor de lucru revine ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale cu responsabilitati in domeniu, inclusiv Ministerului Afacerilor Externe prin Reprezentanta permanenta a Romaniei la UE.

In promovarea interesului national trebuie respectata abordarea consensuala, de compromis, existenta la nivel comunitar. Aceasta inseamna ca trebui sa existe disponibilitatea de a se indeplini, in limita posibilului, cererile fiecarui stat membru, fara a se recurge la vot decat in ultima instanta. Romania poate obtine concesii de la celelalte state membre dar, similar, va trebui sa faca concesii la randul sau. Exista cutuma ca, daca un stat membru sprijina Romania intr-o chestiune punctuala, Romania sa raspunda in acelasi fel la o solicitare a statului respectiv, care poate fi in acelasi domeniu sau in altul. Ca atare, e important ca mandatul trebuie sa fie cat se poate de flexibil, iar prioritatile trebuie sa fie ierarhizate. Este de precizat ca, in cazul unui mandat rigid sau al prea multor solicitari, Romania risca sa se situeze in afara compromisului, ceea ce determina ca nici una dintre cerintele sale sa nu mai fie indeplinita. Promovarea mandatului se face prin: interventii in cadrul reuniunii, „negocieri de culoar”, cand se stabileste ca un stat membru sa intervina si pentru alte state membre, o transmiterea prealabila de materiale si intalniri bilaterale separate, la Bruxelles sau in capitale.

EU-RO: Cum poate influenta Romania deciziile de la nivel european?

AC: Natura distincta a structurii institutionale a UE prevede canale multiple prin care Romania isi poate promova interesul national. Cele mai importante institutii sunt Comisia Europeana, Consiliul UE in diferitele sale formate si Parlamentul European. Incepand cu 1 ianuarie 2007, Romania este, in Uniunea Europeana, un stat de dimensiune medie, al saptelea sub raport demografic si al doilea ca marime dintre noile state membre, dupa Polonia. Abilitatea de a influenta deciziile la nivel european de catre Romania a devenit astfel efectiva la acest moment, dobandind drepturi de vot in procesul formularii si luarii deciziilor la nivelul UE. Acest lucru este aplicabil tuturor reuniunilor reprezentantilor statelor membre, inclusiv la Consiliul European (la nivel de sef de stat si de guvern), Consiliul de Ministri (14 voturi din 345), Comisia Europeana, toate grupurile de lucru si comitete din cadrul Consiliului si Comisiei, precum si Comitetul Reprezentantilor Permanenti. Parlamentul European are 35 reprezentanti romani inca din 26 septembrie 2005. Romania este reprezentata si in alte institutii europene, precum Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic si Social, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, Curtea Europeana de Conturi, Banca Centrala Europeana, Banca Europeana de Investitii.

Ca regula generala, la Consiliul European participa Presedintele si Primul Ministru, pregatirea participarii acestora este responsabilitatea DAE impreuna cu MAE. Conceput initial ca un loc de discutii neoficiale, incepand cu anii ’80 a devenit un forum pentru rezolvarea problemelor asupra carora ministrii nu puteau conveni sau asupra carora existau dezacorduri in cadrul guvernelor statelor membre. De asemenea, a devenit din ce in ce mai mult scena “deciziilor istorice ale UE, in special in chestiunile importante si mai strategice legate de noile sarcini de baza ale UE si cele care ii definesc identitatea ca arena de actiune colectiva.

Comisia Europeana detine, practic, monopolul in ceea ce priveste initiativa legislativa comunitara. Atat pentru pregatirea politicilor, cat si pentru aplicarea politicilor convenite, Comisia are nevoie de canale regulate de consultare si cooperare cu functionarii nationali relevanti- mecanismul “ comitologiei”. In timp s-a dezvoltat o retea densa de comitete consultative, de reglementare si de gestiune, in cadrul carora au loc dezbateri procedurale, juridice si politice si in care si Romania este reprezentata putandu-si astfel promova interesul national.

Reuniunile Consiliului de ministri UE sunt pregatite de functionari nationali din comitetele si grupurile de lucru ale Consiliului. In mod traditional, cele mai importante dintre acestea sunt Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) condusi din sefii (COREPER II) si adjunctii (COREPER I) reprezentantelor permanente ale statelor membre la Bruxelles. Coloana vertebrala a Consiliului este constituita de numeroasele gruprui de lucru (in jur de 250) care realizeaza negocierea detaliata a politicilor. Membrii lor provin din reprezentantele permanente sau din capitalele nationale – practica variind. Circa 7-0% din textele Consiliului sunt convenite in grupurile de lucru, alte 10-15% in COREPER sau alte comitete superioare, iar ministrii insisi decid aproximativ 10-15%. Consiliul era in trecut principalul legiuitor in domeniul politicilor UE. Totusi, dupa ce Parlamentul UE a dobandit puteri in acest domeniu, sistemul s-a indreptat treptat catre un model bicameral. Astfel, Consiliul ajunge acum la pozitii comune care trebuie conciliate frecvent cu modificarile legislative propuse de PE printr-o procedura de conciliere. Raportorii precum si presedintii diferitelor Comisii parlamentare devin astfel niste persoane cheie in acest proces.

EU-RO: Concret, cum functioneaza? Care sunt pasii de parcurs pentru ca Romania sa aiba o pozitie oficiala in cadrul procesului european de luare a deciziilor?

AC: Practic, in functie de problematica propunerii legislative comunitare, ministerul de resort elaboreaza proiectul de pozitie nationala. Acest proiect de pozitie este analizat  de  grupul de experti ai sistemului national de coordonare. Conducatorul grupului de experti este desemnat de catre ministerul sau institutia de specialitate a administratiei publice centrale cu principalele responsabilitati in domeniu. Din grupurile de experti ale sistemului national de coordonare fac parte, in mod obligatoriu, reprezentanti ai Departamentul pentru Afaceri Europene, ai Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Finantelor Publice, precum si responsabilul din cadrul Reprezentantei permanente a Romaniei pe langa Uniunea Europeana.

Pozitia de negociere a Romaniei, pe propunerile legislative ale Comisiei Europene, se adopta sub forma de mandat. Daca implicatiile economice, sociale sau de mediu ale propunerilor legislative ale Comisiei Europene sunt semnificative sau privesc mai multe domenii sectoriale, pozitia de negociere a Romaniei se adopta sub forma de “mandat general”. Mandatul general este adoptat de Guvernul Romaniei. Odata adoptat, mandatul general este promovat la toate nivele de negociere din cadrul Consiliului Uniunii Europene Proiectul de mandat este elaborat de ministerul sau institutia publica participanta la reuniunile Consiliului UE in care este dezbatuta propunerea Comisiei. Acest proiect contine, in principiu, urmatoarele elemente: descrierea pe scurt a propunerii de act comunitar, impactul economic, social sau de mediu asupra Romaniei, obiectivele Romaniei in raport cu propunerea, limitele ce pot fi acceptate de Romania in negocierea propunerii respective, eventuale pozitii de negociere ale altor state membre ale Uniunii Europene, ale Comisiei Europene si ale Parlamentului European sau comisiilor acestuia si lista actelor normative din legislatia romana care reglementeaza materia la care face referire propunerea de act comunitar, precum si o analiza a modificarilor pe care le-ar determina adoptarea acelui act.

Comitetul de Coordonare urmareste solutionarea divergentelor de abordare intre institutiile participante privind prevederile mandatului general sau a pozitiei de negociere. In cazul in care divergentele nu sunt solutionate, Comitetul de Coordonare formuleaza optiunile de pozitie posibile pe care le prezinta Primului ministru si Guvernului, pentru decizie.

EU-RO: Cum intentionati sa organizati DAE? Formularea pozitiilor oficiale romanesti la Bruxelles nu este singura atributie a Departamentului. Mai sunt doua atributii DAE cel putin la fel de stufoase si de importante: coordonarea strategiilor romaniei pentru integrarea europeana (e.g.: strategia post-aderare) si reprezentarea Romaniei in fata forurilor europene de justitie.

AC: Intr-adevar, formularea pozitiilor oficiale ale Romaniei la Bruxelles este importanta, in acest scop infiintandu-se o directie de coordonare a elaborarii pozitiilor.

Totodata, DAE va monitoriza si sprijini indeplinirea obligatiilor care decurg din prevederile Tratatului de Aderare a Romaniei la UE, a celorlalte angajamente rezultate din procesul negocierilor de aderare la UE,  precum si a strategiilor si programelor nationale adoptate in contextul politicilor UE. In acelasi timp, DAE va coordona procesul de elaborare, adoptare si implementare a strategiei post-aderare, strategiei de dezvoltare durabila, strategiei privind piata interna si alte strategii sectoriale relevante in raport cu politicile comunitare. Avand in vedere faptul ca implementarea acestor strategii presupune o monitorizare atenta a progreselor inregistrate de Romania in realizarea obiectivelor acestora, am considerat necesara infiintarea unei directii de Coordonare Strategii UE si monitorizare post-aderare.

De asemenea, DAE monitorizeaza alinierea legislatiei Romaniei la noile prevederi legislative adoptate la nivel comunitar, avizand proiecte de acte normative nationale. In plus, DAE reprezinta Romania in fata CJCE si a TPI si coordoneaza impreuna cu ministerele responsabile fundamentarea pozitiilor Romaniei in procedurile pre-contencioase si contencioase la nivel comunitar. Astfel, in acest scop vor exista o directie,  Armonizare Legislativa si un serviciu pentru SOLVIT si procedura de infringement.

Totodata, tinand cont de importanta procesului de comunicare interna privind integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, am prevazut in organigrama DAR si o directie de Comunicare. De asemenea, va exista si un serviciu pe relatia cu Parlamentul care asigura informarea acestuia cu privire la activitatea legislativa a Uniunii Europene.

Interviul complet la Eu-RO Newsletter-ul Guvernului Romaniei