Drepturile artistilor in UE: interviu cu Claire Gibault, deputata si dirijor

Mobilitatea muncitorilor este un principiu fondator al UE, dar exista inca europeni care nu pot beneficia din plin de aceasta: artistii. Cantareti, muzicieni sau dirijori intampina dificultati cand incearca sa cante sau sa dirijeze in alta tara sau cand vor sa isi transfere drepturile sociale. Deputata europeana din Franta si dirijoare, Claire Gibault (ALDE) doreste sa amelioreze siguranta legala a artistilor care vor sa lucreze intr-un alt stat membru.

Claire Gibault este autoarea unui raport privind drepturile sociale ale artistilor, raport adoptat luni, 7 mai, in Comisia pentru cultura a Parlamentului european. Raportul apeleaza la statele membre si Comisia europeana:
- sa promoveze dezvoltarea unui mediu legal si institutional pentru activitatile artistice (contracte, securitatea sociala, asigurarea de boala, taxarea directa si indirecta);
- sa faciliteze accesul artistilor la informatii privind conditiile de munca, de mobilitate, de somaj, de sanatate si de pensie;
- sa elaboreze un ghid practic uniform si inteligibil pentru artistii europeni cu toate informatiile despre legislatie si drepturile sociale ale artistilor in UE;
- sa creeze un „registru profesional european“ pentru a facilita activitatea profesionala a artistilor in UE si sa introduca un tip specific de viza temporara pentru a incuraja mobilitatea artistilor.

Raportul va fi dezbatut in plen si votat in iunie.

Doamna Gibault ne-a raspuns la cateva intrebari despre munca artistilor in Uniunea Europeana si drepturile acestora.

In calitate de dirijor, ce parere aveti despre evolutia creatiei artistice si conditiile de munca ale artistilor in Europa?

Sunt multe propuneri de spectacole, dar spectacolele sunt putin difuzate, aceasta este o problema comuna intregii Europe. Si apoi, cu criza economica, creatia a devenit oarecum tematoare; nu mai exista marea indrazneala, cu exceptia festivalurilor cunoscute, ca cel de la Avignon sau in avangarda.

Exista de asemenea din ce in ce mai putine trupe teatrale, trupe permanente in opera, trupe de muzicieni. Exista din ce in ce mai putini artisti la conducerea marilor institutii culturale - acum conduc managerii care se ingrijesc mai mult de rentabilitate. Scopul lor este de a umple sala, si asta nu favorizeaza indrazneala.

Europa a favorizat mult schimburile comerciale, dar nu putem spune ca a incurajat indeajuns indrazneala si creativitatea.

V-ati inspirat din viata de artist cand ati redactat acest raport asupra drepturilor sociale ale artistilor?

Da. Am acceptat sa fiu deputata europeana pentru a reprezenta artistii si a incerca sa gasesc solutii la problemele lor. Dirijand orchestre in toata Europa - in special orchestre de tineri diplomati, care veneau sa se alature orchestrei noastre din Bologna - mi-am dat seama de problemele pe care artistii le intampinau in obtinerea vizelor.

Apoi, alaturi de prietenii mei - artisti mai in varsta - mi-am dat seama ca am calatorit in toata Europa, am cotizat la asigurarea sociala, pensie si uneori la somaj, si ca drepturile nu erau transmise in tara de origine. De aceea multi artisti nu beneficiau de pensie sau de asigurarea de somaj. Mi-am dat seama ca exista totusi directive europene, dar ca acestea nu sunt cunoscute de catre artisti si ca tarile europene erau ultra-protectioniste si nu transmiteau in tara de origine drepturile la care cotizasera artistii straini.

Cum poate UE sa-i ajute concret pe artisti in ceea ce priveste statutul lor social, cand acesta ramane de competenta statelor membre?

Europa poate ajuta printr-o evaluare a lucrurilor si incurajand o coordonare mai buna intre state, pentru imbunatatirea transmiterii drepturilor sociale.

In raportul meu, am cerut de exemplu crearea unei carte europene electronice pentru asigurarea sociala, unde poate fi urmarita toata viata artistilor, si care le-ar permite acestora sa isi apere drepturile la asigurarea de boala, pensie si somaj. Mai propun crearea unui registru artistic european unde sa fie inscrisi toti angajatorii unui artist, natura si durata contractelor. Acesta va fi un gaj al profesionalismului sau, dar va ajuta si la reconstituirea carierei sale.

In sfarsit, un ghid de informare pentru artistii europeni ar putea ajuta impotriva necunoasterii regulilor europene care ramane inca in toate statele membre; acesta ar prezenta in paralel legislatiile nationale si cea europeana.

Raportul dumneavoastra doreste sa favorizeze mobilitatea artistilor. Cativa deputati europeni au remarcat faptul ca artistii din noile state membre au chiar mai multe dificultati in a lucra in statele „vechi“. Este un lucru pe care l-ati constatat si dumneavoastra?

Am lucrat mult in Italia si am avut multe dificultati in a aduce acesti tineri artisti. N-ar trebui sa mai existe nici un obstacol in circulatia artistilor in interiorul UE. Dar inspectoratele de munca, directiile asigurarilor sociale intretin un ultra-protectionism: exista teama de munca la negru.

Acest lucru se aplica si mobilitatii artistilor din tarile din afara UE care vin sa cante aici. De exemplu, daca Orchestra filarmonica de la St Petersburg vine la Budapesta si in ultima secunda trebui inlocuit primul trompetist, suntem obligati sa chemam un inlocuitor rus care cunoaste deja orchestra. Si intotdeauna exista multe probleme in obtinerea rapida a vizelor. De aceea propun vize pe termen scurt si mediu, speciale pentru artisti, ca un artist sa poata fi inlocuit rapid.

Cultura este adesea oaia neagra in bugetul statelor membre. Poate Europa sa aduca o valoare adaugata artistilor europeni?

Europa subventioneaza proiecte care incurajeaza dialogul cultural si co-productiile. In general este nevoie de opt state care sa coopereze din care jumatate sa fie state membre „noi“ pentru a obtine o subventie. Dar bugetul ramane foarte limitat. Cultura ramane doar 0,04% din bugetul general UE, adica 7 centime pe locuitor.

Problema principala este locul culturii in societate. Oamenii sunt uimiti de lipsa de cunoastere a Europei de catre cetateni; dar nu numai prin publicitate si presa se simt oamenii europeni, ci si prin practici comune. Vibrand impreuna intr-o sala de concert sau intr-un muzeu - chiar daca nu vorbim aceeasi limba - ne simtim mai aproape unii de ceilalti.

Cum va ajuta in munca de deputat european faptul ca sunteti dirijor?

Sa fii dirijor inseamna sa fii pedagog, dar si mediator - o virtute politica a dirijorului. Pentru ca ai in fata sensibilitatile unor muzicieni foarte diferiti si trebuie sa armonizezi o echipa in care se afla intotdeauna cateva persoane care nu te plac… Trebuie sa lucrezi in aceasta situatie. Este util deci pentru ca te invata sa negociezi bine. Un dirijor este obligat sa stie sa asculte si sa armonizeze talentele. Si imi dau seama ca in politica, sa stii sa asculti conteaza enorm.


Sursa: Parlamentul European






Stire preluata de la Euroactiv.ro