Multilingvismul lui Orban va avea o noua Strategie
Potrivit unui sondaj de opinie realizat recent de Eurobarometru, doar jumatate din cetatenii europeni cunosc o limba straina. Comitetul pentru Cultura si Educatie (CULT) va inainta catre plenul Parlamentului European un raport prin care cere o noua strategie in domeniu.
Deputatii din cadrul CULT solicita un plan european clar, coerent, pentru promovarea invatarii limbilor straine si o legislatie europeana in aceasta privinta.
Ei recomanda, totodata, institutiilor si organismelor europene sa-si imbunatateasca comunicarea cu cetatenii in limbile lor nationale, indiferent daca acestea au sau nu statut oficial in Statele Membre. Astfel, considera parlamentarii europeni, s-ar imbunatati considerabil drepturile a circa 46 milioane de cetateni europeni care vorbesc limbi mai putin raspandite (galeza, scotiana, catalana sau basca).
Deputatii considera ca cele mai mari sanse ar trebui acordate imigrantilor, pentru ca ei sa poata invata limba tarii lor gazda. In acelasi timp, insa, imigrantilor ar trebui sa li se asigure sansa de a fi educati in limba lor materna, ca o modalitate de a-si pastra legaturile cu tarile lor de origine.
Comitetul pentru Cultura sprijina asigurarea unui Standard European pentru Servicii de Traducere si considera ca ar trebui sa existe o politica pro-activa in vederea dezvoltarii serviciilor de traducere pentru limbi mai putin raspandite.
CULT sprijina, totodata, orice actiune de imbunatatire a formarii profesorilor, inclusiv a profesorilor de materii nelingvistice si vocationale, si subliniaza ca numarul de limbi predate in scoli si in afara lor ar trebui marit, astfel incat sa permita viitorilor profesori sa invete si sa predea ulterior un numar mai mare de limbi straine in aceleasi conditii.
Deputatii sunt in favoarea propunerilor privind multilingvismul in societatea informationala, precum si a schimbului de cunostinte in regim multilingvistic; exista o gama tot mai larga de tehnologii care vor veni in sprijinul unei utilizari mai mari a tuturor limbilor, inclusiv a celor mai putin raspandite; tehnologia ofera cel mai mare potential pentru crearea unui spatiu socio-lingvistic pentru toate limbile din Europa, estimeaza parlamentarii europeni.
Nu in ultimul rand, Comitetul pentru Cultura indeamna ca o atentie deosebita ar trebui acordata promovarii accesului la invatarea limbilor in randul persoanelor aflate in situatii defavorabile sau dificile, si in randul persoanelor cu handicap.
Sursa: Parlamentul European
Stire preluata de la Euroactiv.ro
