Pentru tarile ce vor adera la UE este nevoie de ajustari economice, politice si institutionale

Pe masura ce tarile din Balcani se apropie de scopul lor de a adera la UE, acestea trebuie sa se confrunte cu implicatiile economice ale aderarii la aceasta organizatie. Economistul si fostul Ministru de Finante al Romaniei Daniel Daianu prezinta unele dintre problemele curente.

Doua tari din sud-estul Europei, Romania si Bulgaria, sunt asteptate sa adere la Uniune la 1 ianuarie 2007. O alta tara, Croatia, va avea probabil un parcurs mai rapid. In ciuda ingrijorarilor cu privire la angajamentul UE in procesul de extindere, tarile din Balcani par inca sa se apropie de scopul lor de a adera la Uniune. Presupunand ca situatia ramane aceeasi, va depinde de guvernele regionale sa faca ajustarile economice, institutionale si politice necesare. Sa ne gandim, spre exemplu, la implicatiile politicii economice.

Pentru inceput este important sa se faca distinctia intre o "economie de piata functionala" si una care are capacitatea de a absorbi socurile intr-un mediu extrem de competitiv, cum este cazul Uniunii. Mai mult, competitivitatea economica trebuie inteleasa intr-un sens mai profund. Intrarea in clubul european cere acceptarea unui set de reguli care afecteaza prerogativele politicii traditionale. Spre exemplu miscarea libera a capitalului (liberalizarea contului de capital) este absolut necesara pentru UE, in timp ce o deschidere prematura este periculoasa.

De asemenea, noile state membre vor intra in zona euro mai devreme sau mai tarziu. O economie care nu este suficient de competitiva s-ar descurca foarte greu in zona monedei unice.

Este imperativ pentru tarile care adera la UE sa aiba institutii si mecanisme cheie: un sector de intermediere financiara si o banca centrala independenta, un sector privat substantial in care drepturile de proprietate sunt clar definite si protejate, un sistem judiciar functional si legi ce pot fi puse in aplicare. O preconditie importanta este de asemenea capacitatea de a lupta impotriva coruptiei si crimei organizate.

Este nevoie ca economia sa fie stabila. Aceasta inseamna reducerea inflatiei la un nivel rezonabil intr-un mod constant si mentinerea deficitelor bugetare scazute in timp ce deficitele quasi-fiscale sunt mentinute sub control. Premisele pentru stabilitatea economica sunt operarea unor constrangeri bugetare dure si raspandirea practicilor de buna guvernare in sectoarele public si privat. Deficitele bugetare scazute implica administrarea presiunii crescande asupra sistemului de pensii.

Utilitatile publice sunt un important domeniu care aduce ingrijorare. Nu este intelept ca acestea sa fie privatizate orbeste. De fapt exista utilitati care ar trebui sa ramana in domeniul public. Ceea ce trebuie facut in cazul lor este introducerea unei bune guvernari. Acele utilitati care sunt privatizate trebuie sa fie bine reglementate, astfel incat consumatorii sa nu fie abuzati prin tarife excesive.

Insa observatiile de mai sus trebuie luate cu o oarecare rezerva. Adevarul este ca in crearea de politici economice este intotdeauna nevoie de compromisuri.

Inflatia anuala scazuta, cu rate de 2 pana la 3%, nu este usor de obtinut in economiile care vin din urma, in care venitul pe cap de locuitor este de 5 pana la 10 ori mai scazut decat media in UE (in termeni PPP). In economii cu o crestere mai rapida presiunile cererii se ciocnesc de scaderea inflatiei. Acest lucru se poate intampla si din cauza ca preturile serviciilor interne (non-comerciale) cresc neabatut -- asa-numitul efect Balassa-Samuelson. Ca si in Europa Centrala si de Est, economiile din Balcani au crescut cu pana la 5% in medie in ultimii ani. Este corect sa se recunoasca insa faptul ca o crestere sustinuta cere intr-o mai mare masura formarea de capital fix si investitii in capitalul uman.

Deficitele bugetare scazute din momentul de fata ar putea fi inselatoare din doua motive. Unul este ca acestea ar putea ascunde sub-finantarea grava a unor bunuri publice esentiale, cum ar fi infrastructura, educatia si sanatatea. Un alt motiv este ca dupa aderarea la UE noile state membre vor trebui sa mareasca cheltuielile publice pentru a-si indeplini obligatiile in cadrul aquis-ului. De aceea ar putea aparea situatii in care deficitele bugetare scapa de sub control.

Daca cei care creaza politici nu reusesc sa imbunatateasca metodele de colectare a taxelor si sa reformeze statul social (inclusiv sistemul de pensii) cresterea deficitelor bugetare poate dauna stabilitatii economice in general. Cresterea deficitelor in contextul deficitelor de cont curent nu este o anomalie in cazul economiilor care se extind rapid. De fapt deficitele de cont curent cresc in mare parte din Europa de Est si Centrala din cauza diferentelor de crestere economica, comparativ cu statele mai vechi membre ale UE, iar creditele bancare se extind catre sectorul privat.

Pe fundalul liberalizarii contului de capital, deficitele de cont curent care nu sunt finantate in principal prin investitii interne directe aduc riscuri semnificative. Dimensiunea deficitelor externe este cea care complica sarcina celor care creeaza politici atunci cand trebuie sa decida cu privire la o politica bugetara prudenta. Acest lucru explica de ce FMI a insistat ca Bulgaria ar trebui sa aiba un surplus bugetar -- deficitele de cont curent au depasit 12% din PIB in ultima vreme, iar consiliul monetar nu permite o fluctuatie a ratei de schimb.

Aici ne intoarcem la problema competitivitatii. Deoarece influxurile de capital pot fi destul de substantiale, sau diferentialele de inflatie destul de ridicate, rata de schimb ar putea deveni excesiv de supraapreciata. Acest lucru poate eroda competitivitatea si poate distruge locuri de munca. Efectul ar fi deosebit de grav in economii care se lupta cu somaj ridicat, cum ar fi cele din Balcanii de Vest. Salariile scazute nu sunt un panaceu atunci cand bunurile din China si restul Asiei inunda pietele europene. Intr-o mare masura globalizarea anuleaza avantajul competitiv al salariilor scazute din Europa. Transferul de noi tehnologii informationale si de comunicatii, combinat cu investitiile serioase in dezvoltarea capitalului uman, sunt absolut necesare pentru a asigura competitivitatea pe termen lung.

Nu in ultimul rand, migratia masiva poate aduce avantaje importante, insa poate fi si o problema. Sumele mari de bani trimisi in tara (miliarde de euro in cazul Romaniei si Bulgariei) pot finanta intre 25% si 40% din deficitul comercial. Insa acestea implica pierderea fortei de munca extrem de calificate si, in multe cazuri, intreruperea vietii de familie. Acestea fiind spuse, pentru economiile care sufera de rate imense ale somajului, cum ar fi cele din Balcanii de Vest, exportul de forta de munca este pozitiv in termeni neti.

Concluzia este ca cei care fac politicile in Balcanii de Vest trebuie sa priveasca dincolo de cifrele economiei din ultimii ani, sa inteleaga curentii profunzi care sunt implicati, sa fie pragmatici si sa invete din experientele statelor membre UE, atat cele mai vechi cat si cele recente.

De Daniel Daianu din Bucuresti pentru Southeast European Times

Sursa: Southeast European Times