Raportul Forumului Economic Mondial: nu exista o reteta simpla pentru competitivitate

Tinute pe loc de institutii subdezvoltate, piete ineficiente si investitii inadecvate in invatamantul superior, majoritatea economiilor din Balcani au ramas in urma in ceea ce priveste competitivitatea globala, potrivit unui raport anual dat publicitatii de Forumul Economic Mondial (WEF).

Indexul Competitivitatii Globale 2006 evalueaza conditiile economice din 125 de tari din intreaga lume. Este menit sa clarifice factorii cheie care duc la cresterea economica si sa explice de ce unele tari au mai mult succes decat altele in cresterea veniturilor si oportunitati. In indexul de anul acesta, Elvetia se situeaza pe primul loc, in timp ce SUA a cazut de pe primul loc pe locul sase. Angola este ultima pe lista, precedata de Burundi, Ciad, Timor-Leste and Mozambic.

Printre tarile din Balcani, cele mai competitive sunt Slovenia (33) si Grecia (47). Cel mai mare progres de anul trecut l-a facut Croatia, care a avansat 12 locuri pana la locul 51 pe lista si Turcia, care a avansat de la locul 71 anul trecut la 59 in 2006. Bulgaria insa a platit scump pentru ezitarea sa in implementarea reformelor, cazand 11 locuri pana pe locul 72.

Tarile cu cele mai slabe performante din SEE continua sa fie Albania (98) si Bosnia Hertegovina (89). Ambele au facut progrese mici de la indexul din 2005. Acum dizolvata uniune statala Serbia-Muntenegru a scazut doua locuri, ajungand pe locul 87. Macedonia a scazut cinci locuri, ajungand pe locul 80.

Ce pot face tarile pentru a deveni mai competitive? Raspunsul nu depinde de un singur factor, sugereaza raportul WEF. Elvetia, spre exemplu, aflata pe primul loc, are nu numai o cultura de afaceri sofisticata ci si o inalta capacitate de inovatie si un angajament fata de cercetare si dezvoltare. Institutiile sunt transparente si responsabile, sistemul judiciar este eficient si domnia legii prevaleaza.

Printre tarile cu performante mai bune, factorii pozitivi conlucreaza pentru a consolida competitivitatea. Spre exemplu, tarile nordice au exercitat austeritatea fiscala, ceea ce duce la surplusuri care pot fi investite in educatie si cercetare. Aceste tari demonstreaza ca “institutiile transparente si managementul macroeconomic excelent, impreuna cu realizarile educationale de clasa mondiala si accentul pus pe tehnologie si inovatie reprezinta o strategie de succes pentru mentinerea competitivitatii in economii mici, bine dezvoltate,” scrie Augusto Lopez-Claros, economist sef si director al Retelei Globale a Competitivitatii a Forumului Economic Mondial.

Prin contrast, multe tari din Balcani sunt prinse intr-un cerc vicios de factori care scad competitivitatea. Fara educatie si tehnologie nu pot avansa. Insa fara un influx mai mare de fonduri, guvernele nu pot investi suficient in educatie si tehnologie.

Dupa cum arata Miroslav Zdravkovic de la Institutul de Economie din Belgrad, tarile scandinave au venituri pe cap de locuitor de zece ori mai mari decat cele din Balcani. Astfel au si fonduri disponibile pentru reinvestire. Situatia se schimba incet in SEE, spune Zdravkovic.

Locul unei tari in Indexul Global al Competitivitatii este o reprezentare holistica a performantei sale din punctul de vedere al mai multor criterii, grupate de WEF in noua “piloni”. Acestia sunt: institutiile, infrastructura, macroeconomia, sanatatea si invatamantul primar, invatamantul superior si pregatirea profesionala, eficienta de piata, pregatirea tehnologica, mediul de afaceri sofisticat si inovatiile.

Tarile in tranzitie, cum sunt cele din Balcani, au in mod frecvent rezultate inegale in privinta celor noua piloni, fiind solide in unele privinte dar cu probleme serioase in altele. Spre exemplu, in ceea ce priveste managementul macroeconomic, Macedonia (pe locul 30 in privinta acestui parametru) si Bulgaria (35) s-au descurcat bine, in timp ce performantele Greciei (102) au fost minuscule, iar cele ale Turciei (111) si mai slabe. In timp ce Albania a ramas in urma in privinta multor indicatori – printre care invatamantul superior (92) si infrastructura (121) – se situeaza pe un loc bun in privinta sanatatii si invatamantului primar (34).

La cincisprezece ani dupa sfarsitul comunismului, institutiile raman in mod special un punct slab pentru tarile din SEE. Multe dintre ele se situeaza la coada listei, inclusiv Romania (87) si Bulgaria (109) care vor adera la UE la 1 ianuarie 2007. Cipru (35), Grecia (41) si Turcia (51) sunt cele mai performante din regiune.

Succesul crearii politicilor poate depinde de intelegerea interrelationarii factorilor multipli -- in moduri pozitive sau negative -- si de capacitatea de a identifica pe cei care sunt cruciali intr-un anumit stadiu al dezvoltarii, sugereaza raportul. Precautiile fiscale, de exemplu, pot fi importante aproape oriunde, insa in special in tarile cu o istorie de instabilitate bugetara. Slaba administrare a finantelor publice poate fi in mod special daunatoare in medii in care cresterea economica depinde de crearea unui climat de afaceri mai atragator.

“Cele mai competitive economii la nivel mondial sunt cele in care s-au facut eforturi concentrate de a prezenta politicile intr-un mod inteligibil, adica cele care recunosc importanta unei vaste game de factori, interconectarea lor, si nevoia de a rezolva problema slabiciunilor ascunse intr-un mod proactiv," concluzioneaza autorii raportului.

De Georgi Mitev-Santek, din Belgrad pentru Southeast European Times