Romanii, bosniacii si cehii - cei mai senini in fata coruptiei

Majoritatea populatiei intervievate, din cele 21 de tari selectate, nu apreciaza mita ca pe ceva normal si nici ca ar fi o prezenta zilnica, o componenta a vietii sociale.
Acestea sunt rezultate ale unui studiu realizat de Institutul de cercetare de piata – GfK Praha, in prima jumatate a acestui an, in Austria, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Republica Ceha, Croatia, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Rusia, Slovacia, Slovenia, Serbia si Muntenegru, Suedia, Ucraina si Ungaria.

Conform studiului GfK, indicele climatului coruptional pe intreaga zona cercetata este de 2.43 (pe o scala de la 1 la 4, unde 1 = climatul de coruptie cel mai apasator, 4 = cel mai slab climat de coruptie), ceea ce indica un climat coruptional relativ puternic in regiune. O coruptie mai redusa este intalnita in tarile Europei de Vest (Suedia a avut cel mai bun punctaj), in timp ce coruptia cea mai puternica corespunde regiunii Europei Centrale si de Est.
Conform studiului GfK majoritatea europenilor nu privesc coruptia ca pe ceva evident, ca pe o componenta curenta a vietii sociale. Aproximativ 6 din 10 respondenti (59%) fie considera ca mita nu este necesara si ca te poti descurca, cu putina rabdare si fara ea, fie apreciaza ca nu este deloc necesara. Asadar, per ansamblu, in opinia persoanelor obisnuite, situatia in regiune nu este chiar ingrijoratoare. Mai ales in Suedia, Marea Britanie si Grecia, majoritatea oamenilor nu considera coruptia nici normala nici uzuala.
In schimb, persoanele intervievate din Romania, Bosnia si Hertegovina si din Republica Ceha au o atitudine complet diferita fata de mita. Astfel, conform declaratiilor a peste jumatate din populatia acestor tari, coruptia este atat de uzuala, incat este perceputa ca fiind o componenta permanenta a vietii lor.

Cel mai corupt mediu/ sector
Persoanele din tarile europene selectate, in ansamblul lor, considera ca cele mai corupte medii/sectoare sunt cel guvernamental si cel al sanatatii (cate 14%, pentru fiecare). O zecime dintre cei intervievati au mentionat sectorul antreprenorial/de afaceri si sectorul judiciar. Autoritatile, partidele politice si politia au fost numite de 9% dintre respondenti. Urmatoarele medii mentionate ca fiind cele mai corupte au fost punctele vamale (8%), ministerele (4%), institutiile de invatamant (2%) si doar 1% dintre cei intrebati au asociat coruptia cu armata, ori cu sectorul bancar sau cel non-profit.

Experienta personala cu mita
Pe intreaga zona, doar aproximativ unul din sase respondenti percepe coruptia ca pe un dat al existentei si se comporta dupa sloganul: “Cine vrea sa traiasca, trebuie sa dea (mita).” Dar cu cat este mai strans legata experienta proprie de fenomenul de mita, cu atat mai puternic este si sentimentul ca mita este o parte integranta a vietii.
Peste doua treimi dintre europeni (68%) refuza categoric un comportament corupt, raspunzand ca nu au dat niciodata mita. Aproximativ o patrime din populatia care traieste in intreaga regiune (24%) recunoaste ca a dat la un moment dat mita si numai sub o zecime declara ca dau mita des sau foarte des. Gradul in care oamenii accepta sa dea mita variaza de la o tara la alta. Mai ales portughezii au raspuns, in marea lor majoritate, ca nu au dat niciodata mita cuiva. Un nivel inalt de rezistenta la coruptie este manifestat si de catre cei intervievati in Slovenia, Marea Britanie, Austria, Estonia, Polonia si Olanda. In schimb, o atitudine pozitiva fata de mituire o regasim la locuitorii din Romania, Ucraina si Ungaria.

Lupta impotriva coruptiei. Cine ar trebui sa se lupte?
Populatia tarilor din regiune are o atitudine critica vis-a-vis de coruptie, considerand-o o problema a administratiei de stat. Sapte din zece respondenti declara ca tara lor este corupta. Perceptia unui stat corupt este dominanta la respondentii intervievati din 16 tari, exceptie facand cinci tari vest europene (Austria, Suedia, Olanda, Grecia si Marea Britanie). Dar, paradoxal, majoritatea persoanelor se bazeaza in lupta impotriva coruptiei tocmai pe acest stat corupt, 84% dintre cei intervievati fiind de parere ca guvernul ar trebui sa lupte impotriva mitei si a coruptiei.
Iar daca exceptam sase tari din vestul Europei (Olanda, Suedia, Portugalia, Grecia, Italia si Marea Britanie), peste jumatate din populatia celorlalte tari considera ca lupta impotriva coruptiei nu este azi una dintre prioritatile guvernului lor.
Pe de alta parte, eforturile pe care le face populatia impotriva coruptiei sunt relativ limitate. Presupunand ca respondentii ar fi martori la o situatie in care o companie sau o persoana mituieste un functionar/angajat al guvernului sau o alta figura publica, doar un sfert din populatia regiunii (26%) ar raporta faptul. Cel mai inalt nivel de lupta personala anti-coruptie a fost inregistrat in Marea Britanie, unde unul din doi respondenti ar raporta la politie. Un nivel inalt de hotarare in luarea de pozitie in ceea ce priveste comportamentul corupt a fost inregistrat si la populatia Suediei, Greciei si Olandei.
Nivelul resemnarii in lupta impotriva coruptiei este considerabil de ridicat in intreaga regiune. Aproape jumatate dintre europeni (45%) impartasesc parerea ca nu are nici un sens sa lupti cu coruptia, pentru ca a existat dintotdeauna si asa va fi si in continuare. Acesti oameni s-au resemnat deja si nu considera ca este posibil sa lupti impotriva coruptiei, intr-o maniera eficienta.

www.gfk-ro.com