Trei noi hotarari impotriva Romaniei la CEDO

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat joi, 29 iunie 2006, nu mai putin de trei hotarari impotriva Romaniei, informeaza Ministerul Afacerilor Externe. Toate cele trei cauze impotriva Romaniei au avut la baza revendicari de imobile, iar in doua dintre aceste cauze, Curtea Europeana a considerat ca s-a incalcat articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care garanteaza respectarea dreptului de proprietate.

O prima hotarare impotriva Romaniei a fost luata in cauza Toganel si Gradinaru impotriva Romaniei. Laurentiu Toganel si Ana Gradinaru au introdus la data de 3 februarie 2003 o cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, invocand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Acestia aratau ca desi in urma unei actiuni in revendicare introdusa impotriva statului s-a stabilit ca erau proprietarii unui imobil, actiunea in constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare privind un apartament din acest imobil - incheiat de stat cu fostii chiriasi - a fost respinsa, aplicandu-se de catre instante principiul bunei-credinte.
 
Curtea Europeana le-a dat castig de cauza pe motivul ca reclamantii au fost privati de bunul lor, obtinut in urma actiunii in revendicare, fara a li se plati o despagubire.

In acest context, in privinta cererii de restituire formulata de reclamanti in temeiul Legii nr.10/2001, care nu a fost inca solutionata, Curtea a remarcat ca, presupunand ca aceasta cerere este admisibila si poate face obiectul unei indemnizatii, Fondul "Proprietatea" nu functioneaza in prezent de o maniera susceptibila de a conduce la acordarea efectiva a unei indemnizatii si a obligat statul roman, cu titlu principal, la restituirea in natura a bunului imobil.

A doua hotarare luata joi impotriva Romaniei este in cauza Jujescu impotriva Romaniei si urmeaza acelasi tipar. Cererea Mariei Jujescu la CEDO, evidentia ca in 1997 a introdus o actiune in revendicare impotriva statului cu privire la un imobil situat in Bucuresti, care a fost admisa de instanta.

Actiunea de constatare a nulitatii contractelor de vanzare-cumparare a trei apartamente din imobil, incheiate de stat cu fostii chiriasi, a fost respinsa, si s-a aplicat de catre instante principiul bunei-credinte.

Ulterior Jujescu a formulat actiuni in revendicare impotriva fostilor chiriasi care cumparasera cele trei apartamente. Doua dintre acestea au fost admise, in vreme ce a treia a fost respinsa, retinandu-se buna-credinta a cumparatorilor la data incheierii contractului de vanzare-cumparare.

CEDO a hotarat ca si in aceasta situatie a fost incalcat articolul I din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care garanteaza respectarea dreptului de proprietate si a obligat statul roman la restituirea in natura a apartamentului.

A treia hotarare impotriva Romaniei se refera la incalcarea articolului 6 alin. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si este in cauza Caracas impotriva Romaniei.

Eufrosina Caracas, Dimitrie Caracas si Victoria Cristina Caracas aratau intr-o cerere facuta in anul 1999 catre CEDO, ca in anul 1999 au revendicat de la stat un imobil situat in Bucuresti, actiune care a fost admisa de instanta de fond si cea de apel, insa a fost respinsa ca inadmisibila, in recurs, de Curtea de Apel Bucuresti, printr-o hotarare din 14 octombrie 1996.

Motivul a fost ca reclamantii trebuia sa parcurga procedura administrativa prevazuta de Legea nr. 112/1995 inainte de a introduce o actiune in revendicare.

Ulterior, in urma emiterii unui aviz negativ de catre Comisia locala de aplicare a Legii nr. 112/1995, reclamatii au introdus o noua actiune in revendicare. Aceasta a doua actiune a fost respinsa, pe motivul existentei autoritatii de lucru judecat a hotararii Curtii de Apel Bucuresti din data de 14 octombrie 1996.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca art. 6 alin. 1 din Conventie a fost incalcat prin respingerea celei de-a doua actiuni in revendicare, in baza principiului autoritatii de lucru judecat, in conditiile in care prima actiune in revendicare fusese declarata inadmisibila, fara sa faca obiectul unei examinari pe fond.

Reclamantilor li s-a incalcat astfel dreptul de acces la o instanta care sa decida asupra cererii lor de restituire a imobilului.

Astfel, Curtea Europeana a obligat statul roman la plata sumei de 5.000 euro cu titlu de daune morale pentru incalcarea art. 6 alin. 1 din Conventie si 1.000 euro cu titlu de cheltuieli de judecata.

Sursa: HotNews.ro